Un cetățean al Azerbaidjanului, învinuit pentru trafic de influență, a fost trimis în judecată. Cauza penală a fost pornită în luna aprilie 2024, de către Procuratura Anticorupție (PA), în baza unui denunț.

Potrivit PA, la 20 iunie 2024, în timpul unei discuții prin WhatsApp cu denunțătorul, a susținut că are influență asupra persoanelor publice și de demnitate publică, în gestiunea cărora se afla o cauză penală privind organizarea migrației ilegale de către denunțător.

„Acesta a subliniat că, folosindu-și influența, ar putea determina procurorii să recalifice acuzațiile împotriva denunțătorului, în favoarea acestuia. Însă, pentru a acționa în acest sens, a solicitat 7000 euro.

Ulterior, la 8 iulie 2024, învinuitul a fost reținut în flagrant în timp ce primea mijloacele bănești solicitate, tranzacția având loc într-un apartament din Chișinău”, transmite Procuratura Anticorupție.

Ulterior, la 11 iulie 2024, acestuia i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv, după care a fost prelungit până pe 6 septembrie curent.

Învinuitul și-a recunoscut vina. Pentru astfel de infracțiune, legea prevede o pedeapsă de până la 6 ani de închisoare sau amendă între 100 000 și 150 000 lei, iar datorită încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției, limitele de pedeapsă prevăzute de lege se reduc cu o treime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#azer #judecată #trafic de influență

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.