Un bărbat din Telenești a fost salvat, după ce a rămas blocat în nămol, până la brâu, în iazul din satul Ghiliceni din același raion. Potrivit reprezentanților Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), cazul a fost înregistrat marți, 2 decembrie curent, iar imediat la fața locului au fost îndreptate două echipe de pompieri și salvatori.

„Ajunși, la fața locului, pompierii au stabilit că un bărbat era blocat în nămol, până la brâu, la distanța de aproximativ 50 de metri de la mal și nu putea ieși de sine stătător.

Astfel, angajații IGSU cu ajutorul echipamentului special în scurt timp au reușit să scoată bărbatul din nămol la malul lacului și predat Serviciului medical de Urgență, primind ajutorul necesar de rigoare. Bărbatul nu a fost transportat la spital, fiind înafara oricărui pericol”, se arată în comunicatul emis de IGSU.

În context, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează oamenii despre riscurile ce pot apărea în contextul înregistrării temperaturilor oscilante și apariției pe unele sectoare ale lacurilor și râurilor din țară a formațiunilor de gheață.

„Persoanele sunt îndemnate să evite aflarea și mersul pe bazinele acvatice. De asemenea, pescarii sunt rugați să evite pescuitul la copcă sau orice activități pe gheață, întrucât există riscul prăbușirii în apă. În caz de situații de risc oamenii sunt rugați să apeleze Serviciul 112”, precizează salvatorii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit IGSU, de la începutul anului 2024, angajații IGSU au reușit să salveze de la înec 347 de persoane dintre care 78 de copii minori.

#barbat salvat #IGSU #Salvatori #Telenesti

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.