Un bărbat de 42 de ani din raionul Cimișlia, învinuit de violență în familie, acțiuni care au determinat victima la tentativa de sinucidere, precum și de neexecutarea intenționată a măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei violenței în familie, a fost condamnat. Instanța i-a stabilit inculpatului o pedeapsă de 7 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

„În perioada anilor 2022-2023, bărbatul, sistematic, în scopul impunerii voinței și al controlului personal, o agresa psihologic pe soție prin insulte, înjurături, intimidări, amenințări cu omor, acte de gelozie, izolare de membrii familiei și comunitate interzicându-i să comunice cu rudele și vecinii.

În urma unui conflict de violență în familie, când bărbatul, fiind în stare de ebrietate la domiciliu a agresat fizic victima, ultima, fiind disperată și având frică de agresor, pentru a nu fi maltratată în continuare, a fugit într-un șopron, unde a încercat să se stranguleze.

În acel moment, în locul unde se afla victima a venit agresorul care urmărea acțiunile ei și o încuraja verbal, la care victima a încercat să își curme viața, iar agresorul văzând că victima pierdea cunoștința, a scos-o din laț.

Urmare a adresării victimei la organele de drept, de către instanța de judecată a fost emisă ordonanță de protecție a victimei violenței de familie, stabilindu-se măsurile de protecție cu impunerea anumitor obligații față de agresorul familiar. Chiar dacă restricțiile impuse în ordonanța de protecție i-au fost aduse la cunoștință agresorului, acesta intenționat a ignorat obligațiile, încălcând ordonanța de protecție stabilită”, precizează acuzatorii de stat.

În ședințele judiciare agresorul nu și-a recunoscut vina, dar a făcut declarații contradictorii, înaintând diferite versiuni în încercarea de a induce în eroare instanța de judecată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procurorii precizează că în pofida acestor încercări, culpabilitatea bărbatului a fost deplin dovedită în ședințele judiciare prin probele examinate, care au demonstrat în primă instanță că acesta a comis infracțiunile incriminate.

#Cimislia #condamnare #inchisoare #inculpat #procurori #victima #violenta in familie

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.