Un bărbat a ajuns pe banca acuzaților pentru finanțarea ilegală a Partidului Politic „Șansa” din surse interzise de lege, anunță Procuratura Anticorupție (PA). Cauza penală a fost disjunsă în februarie 2025 din cauza penală de bază, inițiată în august 2023, în care continuă investigațiile pentru stabilirea întregului cerc de persoane vinovate în comiterea infracțiunii de finanțare ilegală a PP „Șansa”.

„Conform probelor acumulate de către Procuratura Anticorupție în comun cu Inspectoratul Național de Investigații și Centrul Național Anticorupție, învinuitul ar fi desfășurat activități în perioada noiembrie 2023 – martie 2024 (până la reținerea sa), în interesul partidului „Șansa”, în colaborare cu alte persoane, față de care urmărirea penală continuă. Aceste activități ar fi fost realizate conform unei scheme infracționale bine organizate, în care ar fi fost implicat și Ilan Șor.

Învinuitul ar fi avut rolul de a distribui suma de 1 420 000 de lei către activiștii subordonați. Mijloacele financiare ar fi fost destinate finanțării ilegale a partidului „Șansa”, incluzând activități precum promovarea imaginii partidului, susținerea unui anumit candidat, prestarea de servicii în interesul partidului, distribuirea materialului electoral și organizarea de întruniri.

Mijloacele bănești au fost transmise activiștilor subordonați ce prestau servicii în beneficiul Partidului Politic „Șansa” contrar reglementărilor legale privind finanțarea partidelor politice, fără a fi contabilizate și declarate în acest sens”, se arată în comunicatul emis de PA.

Acuzatorii de stat spun că învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

Pentru infracțiunea săvârșită, legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 42 500 la 67 500 lei sau cu închisoare de la 3 la 6 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cauza penala #finantare ilegala #investigatii #partid politic #Procuratura Anticoruptie.

Kremlinul spune că un summit Trump-Putin-Zelenski nu are sens fără un acord de pace pregătit pentru semnare, acuzând Kievul că nu vrea o „soluționare reală” a războiului.

Kremlinul a temperat luni, 31 august, așteptările privind posibilitatea unui summit de pace între președintele rus Vladimir Putin, președintele SUA Donald Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Moscova spune că o astfel de întâlnire nu ar avea rost fără să existe un acord de pace, gata să fie semnat.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că o întâlnire între cei trei lideri ar putea avea loc doar dacă ar exista un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit Kyiv Post.

„Cunoașteți bine poziția șefului nostru de stat: o astfel de întâlnire este posibilă doar pentru a parafa acorduri”, a declarat Dmitri Peskov, adăugând că ajungerea la o înțelegere ar fi un „proces foarte complex”, cu multe aspecte de luat în calcul, scrie Mediafax.

Acesta a acuzat, de asemenea, Kievul că refuză să urmărească ceea ce Moscova numește o „soluționare reală” a războiului.

Reacția Kremlinului nu a fost întâmplătoare. Directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi propus organizarea unui summit trilateral în timpul unei vizite secrete la Moscova, pe 25 august. Surse citate de Axios au spus că Ratcliffe a discutat despre posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și Zelenski.

Președintele SUA a lansat pentru prima dată ideea unui summit trilateral în august 2025, declarând că pregătirile erau în curs și că întâlnirea ar putea avea loc în termen de două săptămâni. La mai bine de un an distanță, summitul nu a avut loc.

Potrivit publicației „The Wall Street Journal”, Trump l-a trimis personal pe Ratcliffe la Moscova, fără să îi informeze dinainte pe unii dintre cei mai apropiați colaboratori ai săi și pe comandanții militari.

În timpul vizitei, directorul CIA s-a întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt din domeniul securității, printre care șeful SVR, Serghei Narîșkin, și directorul FSB, Alexandr Bortnikov.

Surse citate de Axios au afirmat că John Ratcliffe a încercat să afle dacă șefii serviciilor de securitate rusești l-ar putea convinge pe Vladimir Putin să revină la negocieri.

Publicația „The New York Times” a relatat că Ratcliffe i-a prezentat lui Bortnikov o „evaluare sumbră” a situației armatei și economiei rusești, cerând Moscovei să ajungă la un acord înainte ca poziția sa să se înrăutățească.

Totuși, ultimele declarații ale Kremlinului arată că Vladimir Putin este încă departe de a accepta orice discuții. După vizita lui Ratcliffe, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov, a spus că discuțiile mediate de SUA între delegațiile ucraineană și rusă ar putea avea loc în septembrie.

Dar Kievul rămâne sceptic în privința deciziilor Moscovei. Adjunctul lui Budanov, Pavlo Palisa, a spus că Vladimir Putin a ordonat armatei rusești să pregătească scenarii pentru o ofensivă în nordul Ucrainei, inclusiv posibile înaintări spre Kiev și Cernihiv.

Tot Kremlinul continuă să ceară Ucrainei să cedeze restul teritoriilor din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Forțele Kievului controlează în prezent aproximativ 20% din acest teritoriu.