Un deputat PAS explică de ce Moldova nu va mai finanța televiziunea CSI-ului „MIR”

Deputatul PAS, Vitali Gavrouc, a anunțat într-o dezbatere publică organizată de IPN, la tema „Retragerea parțială din acordurile CSI: motive și efecte”, că statul este în proces de retragere din acordul de finanțare a televiziunii CSI, MIR, pentru care Cancelaria de Stat cheltuia anual peste 3 milioane de lei.

Conferința a fost transmisă live de Rlive.md.

Compania de televiziune „MIR” a fost fondată în 1992 de către statele care intrau atunci în Comunitatea Statelor Independente. Acordul de creare a „telecompaniei interstatale MIR” a fost ratificat de Republica Moldova în 1995. Tot atunci, prin Hotărârea Guvernului, la Chișinău a fost constituită reprezentanța acestei televiziuni.

„Noi suntem și în proces de retragere din acordul de finanțare a televiziunii CSI, MIR, care nu respectă deontologia. Denunțarea tuturor acordurilor este un proces care durează, dar dacă aderăm la Uniunea Europeană vor exista incompatibilități, provocări cărora trebuie să le facem față. Uitându-ne la vectorul geopolitic Uniunea Europeană sau Uniunea Euroasiatică, răspunsul cetățenilor la această întrebare deja a fost dat, dar ele nici nu pot fi puse pe o balanță. Uniunea Europeană este o structură solidă, funcțională. Dar dacă vorbim de Uniunea Euroasiatică este o organizație inexistentă, fără niciun conținut. Iar CSI este o organizație moartă, care se limitează doar la întâlniri de protocol, fără decizii cu impact social sau economic”, a spus Vitali Gavrouc.

La aceeași dezbatere, deputatul a mai precizat că instituțiile statului analizează funcționalitatea tuturor acordurilor cu CSI și, ulterior, va fi luată decizia denunțării acordurilor care sunt inaplicabile sau depășite de timp.

„Avem situații când cetățenii nu pot obține cazierele din Federația Rusă, anterior era o procedură simplă, prin MAI se obținea acest cazier, nu trebuia să mergi în Rusia. Dar acum această comunicare între structuri nu funcționează, este vorba și de situația geopolitică, de război, de lipsa unei încrederi. Respectiv, dacă vorbim de apartenența la o comunitate, e vorba nu doar de drepturi, dar și de responsabilități, iar ele trebuie să existe de ambele părți. Făcând parte din această comunitate avem probleme și la capitolul extrădare. Deci, sunt aspecte care nu funcționează în cadrul CSI. Republica Moldova este în stare să-și onoreze angajamentele pe aceste segmente, iar statele cu care avem acorduri, nu”, a spus deputatul PAS, Vitali Gavrouc.

#MIR #post TV #deputat PAS

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.