Vladimir Egorov, deputat rus și aliat al lui Vladimir Putin, a fost găsit miercuri, 27 decembrie 2023, mort în curtea casei sale, după ce a căzut de la etajul al treilea al imobilului, din orașul Tobolsk, regiunea siberiană Tiumen. Un martor la incident a confirmat că bărbatul, în vârstă de 46 de ani, a căzut de la fereastra vilei sale, însă un altul a relatat că acesta avea „probleme cardiace”.

Membru al partidului de guvernământ Rusia Unită, Egorov era unul dintre cei mai bogați oameni politici din Tobolsk, transmite digi24.ro. Vladimir Egorov, deputat în Duma orașului Tobolsk din partea partidului de guvernământ Rusia Unită, ar fi avut 46 de ani în momentul decesului, care a fost raportat inițial de ziarul rusesc Kommersant, citând serviciul de presă al Comitetului de Investigații pentru regiunea Tiumen din Rusia. Pe trupul lui Egorov nu s-au constatat „semne evidente ale unei morți cauzate de crimă”, au mai declarat anchetatorii pentru Kommersant, însă autoritățile nu au oferit mai multe informații cu privire la circumstanțele morții sale, deoarece „încă se efectuează autopsia”.

Kommersant și TASS au mai transmis că anchetatorii caută să afle cauzele morții lui Egorov, în timp ce Duma orașului Tobolsk a publicat joi un necrolog pe social media, afirmând că Egorov a murit „în urma unui accident”. Egorov îngroașă lista rușilor influenți care s-au sinucis sau au murit în accidente bizare în ultima perioadă, o listă pe care se află mai mulți oameni de afaceri apropiați de Putin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Printre aceștia se număra și Ravil Maganov, președintele Lukoil, a doua mare companie de petrol și gaze din Rusia, care a adoptat anterior o poziție publică neobișnuită, pronunțându-se contra războiului Rusiei în Ucraina. Maganov a murit după ce a căzut de la fereastra unui spital din Moscova, potrivit TASS.

Magnatul rus al cârnaților, devenit deputat, Pavel Antov, un alt membru al partidului Rusia Unită, care a ocupat primul loc în clasamentul Forbes al celor mai bogați 100 de funcționari publici din Rusia în 2018, a murit în India în decembrie anul trecut, după ce a căzut de la etajul al treilea al hotelului său, potrivit poliției indiene. Cu câteva luni înainte de moartea sa, el și-a reafirmat sprijinul pentru Putin, după ce a negat că a postat un mesaj anti-război pe WhatsApp, dând vina pe o „neînțelegere nefericită și o eroare tehnică”.

În luna mai, ministrul adjunct rus al Științei și Învățământului Superior Piotr Kucherenko a murit după ce s-a simțit rău în timpul unui zbor în care se întorcea dintr-o călătorie de afaceri în Cuba. Un jurnalist care a declarat că a vorbit cu Kucherenko în lunile de dinaintea morții sale a spus că acesta se simțea precum un ostatic al guvernului rus și că se temea pentru propria sa siguranță.

#Aliat #deces #Rusia #Vladimir Putin

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.