Un director de companie și doi brokeri vamali riscă închisoare. Au cauzat statului prejudicii de peste 6 milioane lei

Oamenii legii anunță că au terminat urmărirea penală în privința unui director de companie și broker vamal, care au cauzat prejudicii de peste șase milioane lei statului, la importul produselor de tutun din Danemarca și Belgia, în 2019 și 2020. Suplimentar celor trei, cu vârste de 26, 29 și 36 de ani, oamenii legii au terminat urmărirea penală și în privința companiei care a solicitat serviciile de brokeraj investigate.

Directorul companiei s-a pus de acord cu brokerii în cauză să indice în actele de vămuire faptul că importau în Moldova „tutun și înlocuitori de tutun,” pe când în realitate, în rezultatul probelor prelevate de oamenii legii și trimise la laborator, a fost stabilit că marfa de fapt constituie „tutun tăiat fin, destinat rulării în țigarete”, spun responsabilii.

Așa cum aceștia-și vămuiseră marfa pe culoarul verde, schema a fost deconspirată în primăvara anului curent, după reverificarea declarațiilor vamale.

Prin urmare, oamenii legii au stabili că dreptul de import calculat a fost astfel ilegal redus cu peste șase milioane de lei, pe care compania importatoare pusă sub învinuire a refuzat să le achite în folosul statului.

„Potrivit legii, eschivarea de la achitarea drepturilor de import se pedepsește cu amendă de până la 350.000 lei sau cu închisoarea pentru un termen de până la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani; iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă de până la 800.000 lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice”.

Acum urmează ca procurorii PCCOCS să trimită dosarul penal în judecată pentru examinarea acestuia în fond, timp în care cei vizați se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#urmarire penal

Poporul Ucrainei trebuie să aleagă un nou președinte în locul lui Volodimir Zelenski pentru ca Moscova să poată să semneze un acord cu Kievul privind viitoarea pace, a declarat joi, 22 mai curent, directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe, Maksim Musihin, citat de agenția oficială de presă TASS și publicația independentă The Moscow Times, scrie agerpres.ro.

„Este de o importanță majoră cine semnează (documentele), întrucât actualul lor „lider” și-a pierdut cu mult timp în urmă legitimitatea internă, ca să nu mai vorbim de cea externă. Prin urmare, ar putea exista probleme cu orice acord semnat de o astfel de persoană”, a afirmat Musihin într-un interviu pentru TASS.

Diplomatul rus a insistat asupra unor garanții sigure că acordul de reglementare este semnat din partea ucraineană de „o persoană care este mandatată de popor să facă acest lucru. În caz contrar, vor exista probleme”, a avertizat el.

Volodimir Zelenski, a spus reprezentantului MAE rus, nu poate semna astfel de documente.

„Poporul ucrainean trebuie să aleagă un nou lider prin libera exprimare a voinței”, a continuat acesta. „Într-un astfel de caz, semnatarul va avea legitimitate. Și acum este vorba despre unele prevederi interne ale Constituției ucrainene. În termeni formali, președintele parlamentului (ucrainean) se bucură de o anumită autoritate pentru a semna [astfel de documente]. Dar dacă i se va permite să facă acest lucru în propria sa țară este o mare întrebare”, a declarat Musihin.

Diplomatul rus a subliniat că memorandumul care a fost menționat în timpul convorbirii telefonice a președintelui rus Vladimir Putin cu omologul său american, Donald Trump, luni, „va avea nevoie de un semnatar potrivit”, ceea ce „este o problemă acum”. Același lucru este valabil și pentru celelalte documente care vor trebui semnate, conform afirmației sale.

În acest context, The Moscov Times notează că ideea semnării unui memorandum despre o viitoare pace în Ucraina a fost formulată de Putin după discuția de luni cu Donald Trump, când a respins din nou inițiativa încetării focului pentru 30 de zile, propusă de Kiev și europeni, propunere de altfel susținută și de SUA inițial. Acest document, potrivit Moscovei, ar urma să cuprindă principiile de reglementare a conflictului, calendarul pentru încheierea unui acord de pace, precum și condițiile pentru un posibil armistițiu.

Zelenski a declarat că Kievul va aștepta versiunea rusă a memorandumului. În același timp, Kremlinul a subliniat că „nu există și nu poate exista” un termen limită pentru pregătirea documentului, motiv pentru care a fost acuzat de Kiev și partenerii săi occidentali de tergiversarea negocierilor.

Înainte de aceasta, Putin a pus la îndoială în repetate rânduri legitimitatea lui Zelenski pe motiv că mandatul prezidențial al acestuia din urmă a expirat oficial în mai 2024, dar a fost prelungit din cauza legii marțiale până la următoarele alegeri. Constituția ucraineană nu permite organizarea de alegeri prezidențiale în condițiile legii marțiale.

La sfârșitul lunii martie, Putin a propus introducerea unei guvernări temporare în Ucraina sub auspiciile ONU și ale țărilor occidentale, afirmând că, în opinia sa, aceasta ar permite „aducerea la putere a unui guvern valid și care să se bucure de încrederea poporului”, cu care s-ar putea semna un tratat de pace.

Această idee l-a „înfuriat” pe Trump, care a amenințat că va impune noi sancțiuni dacă Putin nu va semna în timpul apropiat un acord de încetare a focului, amintește The Moscow Times.

La vremea respectivă, SUA nu semnaseră încă cu Ucraina acordul privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. Dar poziția președintelui american s-a schimbat de atunci: după convorbirea din 19 mai, Trump le-a spus liderilor europeni că Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului, deoarece crede că câștigă pe câmpul de luptă, potrivit unor surse ale Wall Street Journal. După convorbirea cu liderul rus, Donald Trump i-a transmis lui Zelenski că acum trebuie să negocieze pacea chiar cu Putin la nivel bilateral și a refuzat să impună sancțiuni împotriva Rusiei.