Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Un elev cu „10” pe linie la bacalaureat, admis fără concurs la Universitatea de Medicină și Farmacie

26 Iul. 2024, 14:04
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
26 Iul. 2024, 14:04 // Actualitate //  Realitatea.md

Constantin Babuc, unul dintre absolvenții din țară cu patru de „10” la examenul de bacalaureat în sesiunea 2024, va fi admis, fără concurs, la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”. Elevul, împreună cu mama sa, au mers să vadă instituția unde își va continua studiile, informează reprezentanții universității.

„Absolventul dorește să-și continue studiile la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova deoarece consideră că aceasta este cea mai bună instituție de învățământ superior din țară care îi poate oferi oportunitatea de a dezvolta o profesie ce corespunde abilităților sale.

Deoarece este premiant la olimpiade internaționale de biologie și matematică, Constantin va fi admis în afara concursului”, se arată în comunicatul USMF.

Rectorul Emil Ceban a apreciat decizia tânărului, care, având o astfel de reușită academică, a ales să rămână acasă și să-și continue studiile în Moldova.

„Vom fi mândri să avem un asemenea student de excepție. Mai mult, va fi un prestigiu pentru universitatea noastră, dar și pentru țară, deoarece avem nevoie de tineri talentați și dedicați care să contribuie la dezvoltarea sistemului de sănătate aici, acasă. De aceea, vă așteptăm cu drag în rândurile studenților noștri!”, a declarat rectorul.

Constantin va fi primul pe lista candidaților care au promovat concursul de admitere și începând cu data de 3 august urmează să prezinte actele în original.

USMF mai menționează că acei candidați care au obținut locurile I-III la olimpiade internaționale sau republicane la disciplinele biologie sau chimie sunt admiși fără concurs la oricare program de studii al USMF „Nicolae Testemițanu”, în limita Planului de admitere. Tinerii cu premii la fizică vor fi admiși în afara concursului la programele de studii Optometrie sau Tehnologii în radiologie și imagistică. Această inițiativă subliniază angajamentul universității de a atrage și a susține cei mai talentați și merituoși elevi, oferindu-le oportunități excelente de a-și continua studiile într-un mediu academic de înaltă calitate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Constantin Babuc a fost membru al Lotului olimpic al Republicii Moldova la Olimpiada Internațională de Biologie din orașul Astana (Republica Kazakhstan), în perioada 7-14 iulie 2024, unde a obținut medalie de argint, aceasta fiind prima performanță de acest gen pentru țara noastră, în ultimii 20 de ani. De asemenea, tânărul a revenit cu medalie de argint de la Olimpiada Balcanică la Fizică din Cipru, în octombrie 2022, mențiune de onoare de la Olimpiada Internațională de Matematică din Chiba, Japonia, în iulie 2023, precum și cu medalii de la alte concursuri internaționale de prestigiu.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.