Eurodeputatul Parlamentului Uniunii Europene, românul Eugen Tomac, solicită ca să fie accelerată procedura de aderare a Republicii Moldova la UE, ca efect al atacului militar al Federației Ruse în Ucraine, dar și a reformelor demarate de către noua conducere a țării, orientate spre apropierea de comunitatea europeană.

În acest sens, eurodeputatul i-a adresat o scrisoare Înalt Reprezentantului Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell Fontelles, pentru solicitarea accelerării procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„Partidul Mișcarea Populară, formațiunea membră a Partidului Popular European, solicită ca, având în vedere vizita oficială a domnului Josep Borrell Fontelles la Chișinău, în contextul războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina, să fie stabilit cu autoritățile Republicii Moldova un calendar concret, cu pași accelerați, pentru aderarea acestui stat la Uniunea Europeană”, se arată în mesajul lui Tomac.

Primăvara începe în Moldova cu vizitele înalților oficiali străini. Cine va călca pragul țării în perioada 1-3 martie?

Eurodeputatul a venit și cu unele argumente ce ar favoriza ca țara noastră să obțină acest drept, astfel încât să urgenteze procedurile de aderare.

„Ținând cont de: Solicitarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind aderarea țării sale la UE și pericolul reprezentat de Federația Rusă;, acordul de Asociere aprobat de conducerea Republicii Moldova încă din iunie 2014 și care a fost ratificat de Parlamentul de la Chișinău în iulie 2014, faptul că majoritatea cetățenilor R. Moldova vorbesc limba română, limbă oficială a Uniunii Europene, iar o treime dintre aceștia au și cetățenie română, reformele implementate de Republica Moldova în ultimul an sub conducerea presedintei Maia Sandu, greșeala istorică făcută de UE în încetinirea aderării la UE a Republicii Moldova după anexarea Crimeei de către Federația Rusă în 2014, Partidul Mișcarea Populară consideră că EU are datoria și obligația morală de a prezenta pentru cetățenii moldoveni un plan clar de urmat pentru integrarea acestui stat în UE și un orizont de timp bine definit pentru ca această țintă să fie atinsă. Mai ales că acest obiectiv politic este susținut și de la nivelul oficial al statului român”, argumentează Eugen Tomac.

Tomac menționează că, având în vedere agresiunea Federației Ruse asupra unui stat suveran cu o conducere legitim aleasă în urma unor alegeri democratice corecte cum este Ucraina, Uniunea Europeană trebuie să transmită un semnal de forță în ceea ce privește implementarea Parteneriatului Estic (din care face parte și Republica Moldova).

„Mulți dintre cetățenii R. Moldova sunt astăzi plecați la muncă în țări ale Uniunii Europene. Sunt oameni cinstiți și muncitori, care iubesc și respectă valorile și principiile care stau la baza Uniunii. Din această perspectivă, aderarea Republicii Moldova ar fi doar pecetluirea unei stări de fapt absolut necesare. PMP își reiterează ca principal obiectiv Unirea Republicii Moldova cu România în urma unui proces de decizie a ambelor state, dar credem că acest lucru poate fi realizat la fel de rapid și eficient sub umbrela Uniunii Europene”, conchide eurodeputatul.

Precizăm că, Parlamentul european urmează să examineze astăzi,1 martie solicitarea președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, prin care cere ca țara sa să obțină statutul de aderare la UE anticipat. Zelenski urmează să susțină în acest sens un discurs în plenul Legislativului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #Eugen Tomac #eurodeputat #statut #UE

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.