Europarlamentarul Corina Creţu a declarat joi că a depus actele pentru a obţine cetăţenia Republicii Moldova, o decizie luată în memoria bunicilor săi, refugiaţi din Basarabia în România, scrie Agerpres.

Este pentru a doua oară când europarlamentarul încearcă să obţină cetăţenia țării noastre.

„Am depus prima oară actele pentru obţinerea cetăţeniei Republicii Moldova la începutul anului. Din păcate, mi s-au cerut acte suplimentare pentru că, de pildă, bunicul meu era trecut Alexe în unele acte şi Alexie în alte acte. Mă surprinde puţin această birocraţie excesivă cu nişte acte. Este evident că erau aceleaşi nume ale părinţilor. Am fost puţin dezamăgită, dar am vorbit din nou cu consulul Republicii Moldova, am depus din nou actele şi nu mă las. Pentru că nu înţeleg cum se dă foarte uşor pentru unii cetăţenie şi pentru alţii mai puţin uşor. Deşi, eu, întotdeauna, am fost alături de Republica Moldova. Să sperăm că a doua solicitare pe care am transmis-o va primi răspuns pozitiv”, a afirmat Corina Creţu.

Europarlamentarul a adăugat că doreşte obţinerea cetăţeniei moldoveneşti în memoria bunicilor săi din partea mamei, care s-au refugiat din Basarabia în România.

„Bunicul meu a făcut Facultatea la Toulouse şi mai apoi a venit să o ia pe bunica mea în căsătorie. Ideea lor era să ajungă în Franţa, dar n-au mai putut trece de România. Au venit în România când mama avea 2 ani şi, în final, au trebuit, din ceea ce erau la Chişinău, oameni aşezaţi, realizaţi, să o ia de la capăt în România. Eu am crescut cu ideea că noi suntem din Ardeal, pentru că tatăl meu este din Sălaj şi ne-am făcut toate vacanţele acolo. Mama mea şi bunica nu vorbeau foarte mult despre faptul că erau refugiaţi din Basarabia. Am aflat, sigur, cu trecerea timpului. O ţin minte pe bunica, în 1978, când a primit aprobarea să mai viziteze o dată Republica Moldova, şi îmi amintesc că eram în Gara de Nord şi bunica a spus că poate să moară acum, că s-a întors de la Chişinău„, a mărturisit Corina Creţu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cetatenia Republicii Moldova #Corina Cretu #europarlamentar

Ministrul apărării israelian, Israel Katz, a avertizat miercuri că Iranul ar putea profita de perioada sărbătorilor evreieşti care începe pe 11 septembrie cu Rosh Hashanah (Anul Nou evreiesc) pentru a lansa un atac împotriva Israelului, dar a dat asigurări că ţara sa este pregătită să răspundă „cu mare forţă” dacă este atacată, informează EFE, potrivit Agerpres.

Katz a făcut aceste declaraţii în timpul unei conferinţe organizate de ziarul israelian Yediot Ahronot.

„Iranului îi place să atace în timpul sărbătorilor evreieşti pentru că îi urăşte pe evrei. Trebuie doar să te uiţi la tot ce s-a întâmplat în trecut. Dar suntem pregătiţi atât defensiv, cât şi ofensiv, în coordonare cu Statele Unite”, a declarat ministrul miercuri dimineaţa, în contextul în care, în cursul nopţii, forţele SUA au lansat noi atacuri împotriva Iranului, soldate cu 18 morţi şi 68 de răniţi.

Katz a afirmat că monitorizează îndeaproape situaţia „zilnic” împreună cu prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi armata israeliană: „Uneori (ne întâlnim) chiar şi în miez de noapte (…) Nu tratăm superficial nicio informaţie. Nu vrem să fim luaţi prin surprindere. Suntem pregătiţi”.

Oficialul israelian a clarificat totodată că, deşi guvernul Netanyahu permite deocamdată SUA să preia conducerea acţiunilor militare împotriva Iranului, armata şi forţele aeriene israeliene sunt gata să intervină „independent de oricine altcineva” dacă Teheranul atacă.

Tişrei, a şaptea lună a calendarului ebraic, cade între septembrie şi începutul lunii octombrie şi include în mai puţin de o lună sărbători precum Rosh Hashanah, Yom Kippur, Sukkot şi Simchat Torah, perioadă care, potrivit lui Katz, necesită o vigilenţă sporită din partea forţelor de securitate israeliene.

Activitatea în Israel încetineşte considerabil în această perioadă, dar armata şi forţele de securitate rămân în mod tradiţional foarte mobilizate, notează AFP.

Katz nu a menţionat nicio informaţie despre un atac specific planificat. Cu toate acestea, Israelul s-a confruntat cu atacuri în timpul sărbătorilor evreieşti de mai multe ori de-a lungul istoriei sale, un memento care reapare ori de câte ori se apropie sărbătorile.

Acesta a fost cazul, de exemplu, al Războiului de Yom Kippur din 1973, declanşat de un atac surpriză din partea Egiptului şi Siriei de această sărbătoare evreiască. Sau al atacului fără precedent comis de gruparea teroristă palestiniană Hamas pe 7 octombrie 2023, zi de Shabbat şi ziua sărbătorii evreieşti Simchat Torah.

Israelul şi Iranul s-au bombardat reciproc de mai multe ori de anul trecut.