Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Un fermier, obligat să plătească o avere pentru un emoji folosit într-o conversație

19 Iul. 2023, 13:19
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
19 Iul. 2023, 13:19 // În Lume //  Realitatea.md

Un fermier din Australia a fost obligat de o instanță să plătească 82.000 de dolari americani pentru un emoji pe care l-a folosit într-o conversație online. Judecătorul a explicat de ce s-a pronunțat în defavoarea lui.

Fermierul a avut o conversație online cu un cumpărător de cereale care i-a scris: „Vă rugăm să confirmați contractul”. Bărbatul este bun de plată acum pentru că i-a răspuns acestuia cu un emoji în formă de mână cu degetul mare în sus, ce reprezintă semnul „OK” pentru cei mai mulți oameni. Însă, australianul nu a livrat marfa.

Conform deciziei unui judecător din Canada, cumpărătorul de cereale trebuie să primească bani, pentru că fermierul a folosit acel emoji.

De cealaltă parte, fermierul a susținut că emoji-ul a fost doar o confirmare a faptului că primise contractul, nu că era de acord cu termenii acestuia.

Însă, judecătorul nu a fost de acord, declarându-se convins că fermierul a aprobat contractul prin intermediul acelui emoji pe care l-a folosit în conversația online, conform Daily Mail.

Avertisment cu privire la acest precedent

De atunci, un expert juridic din Australia a avertizat că judecătorii ar putea folosi hotărârea canadiană pentru cazuri similare ce implică un emoji cu degetul mare în sus, deoarece a fost stabilit un precedent.

Șeful departamentului național de drept industrial și de dreptul muncii de la Slater and Gordon, Andrew Rich, a declarat că „nimic nu împiedică” un judecător australian să citeze cazul.

„O instanță australiană poate lua în considerare această decizie juridică atunci când ia o hotărâre. Poate fi considerată ca o sugestie sau un sfat din partea unei alte instanțe”, a declarat pus Andrew Rich.

El a spus că australienii s-ar putea confrunta cu obligații similare dacă șeful lor le trimite un contract și ei răspund la mesaj cu un emoji ce arată o mână cu deget mare în sus pentru a confirma că l-au primit. Acest lucru ar putea fi interpretat greșit ca însemnând că sunt de acord cu contractul.

Emoji-ul ce l-a costat 82.000 de dolari pe fermieri, considerat „pasiv agresiv”

Emoji-ul ce l-a costat 82.000 de dolari pe fermieri este considerat „pasiv agresiv” de către generația Z. Indiferent dacă discuția este informală, între prieteni sau la locul de muncă, pictograma pare să aibă o semnificație foarte diferită, „nepoliticoasă”, în rândul tinerilor.

Un tânăr de 24 de ani de pe Reddit a rezumat argumentul generației sale referitor la acest emoji, spunând că este mai bine „să nu fie folosit niciodată în nicio situație”, pentru că este „jignitor”.

„Nimeni de vârsta mea de la birou nu o face, dar cei din Generația X o fac mereu. Mi-a luat ceva timp să mă adaptez și să-mi scot din cap că înseamnă că sunt supărați pe mine”, a adăugat el.

Alții au fost de acord că nu este recomandată folosirea acestui emoji, mai ales la locul de muncă, unde poate face ca echipa să pară neprietenoasă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.