Generalul-maior Anton Grunis, comandantul Brigăzii 4 separate de gardă de infanterie motorizată a armatei ruse, a murit în regiunea Donețk, transmite The Moscow Times. Militarul fusese decorat recent de Vladimir Putin cu titlul de „Erou al Rusiei”, după ce a fost prezentat drept unul dintre comandanții implicați în capturarea orașului Kostiantînivka.

Moartea lui Grunis a fost anunțată miercuri, 16 septembrie, de generalul-maior Apti Alauddinov, comandantul forțelor speciale Ahmat și adjunct al șefului structurii ideologice din cadrul Ministerului rus al Apărării.

„Ne-a părăsit ca un erou care și-a îndeplinit datoria sacră”, a scris Alauddinov pe Telegram, fără să precizeze data și circumstanțele morții.

Ulterior, comandantul Forțelor Sistemelor fără Pilot ale Ucrainei, Robert „Madyar” Brovdi, a susținut că Grunis a fost ucis într-o operațiune desfășurată în timpul nopții, pe 12 septembrie, în regiunea Donețk. Informația nu a putut fi verificată independent.

Grunis conducea Brigada 4 separată de gardă de infanterie motorizată, care a avut un rol important în ofensiva rusă din regiunea Donețk.

În iulie, generalul i-a prezentat personal lui Vladimir Putin informații despre capturarea orașului Kostiantînivka, unul dintre cele patru orașe puternic fortificate care formează așa-numita „centură de fortărețe” a Ucrainei în Donețk.

Rusia susține că a capturat orașul, însă Ucraina a respins această afirmație. Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, forțele ruse controlează părți din Kostiantînivka, în timp ce trupele ucrainene continuă să desfășoare contraatacuri în zonă.

În august, Putin i-a acordat lui Grunis titlul de „Erou al Rusiei”. În 2023, liderul de la Kremlin îl descrisese drept un comandant „cu nume de familie lituanian, născut la Kazan, care luptă în mod strălucit”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#a murit #general rus

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.