Impactul sancțiunilor SUA asupra companiilor petroliere din cadrul Uniunii Europene, dar și asupra statelor vecine, inclusiv Republica Moldova, este monitorizat cu atenție de Grupul de coordonare pentru țiței și produse petroliere din cadrul Comisiei Europene care urmează să se întrunească în timpul apropiat. Grupul va discuta recentele evoluții, însă, deocamdată, nu există niciun indiciu privind posibile probleme de securitate a aprovizionării. Precizarea a fost făcută de Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru climă, energie, transporturi și impozitare, în cadrul unui briefing, ca răspuns la o întrebare din partea Jurnal TV.

Anna-Kaisa Itkonen a fost întrebată cum se asigură UE că sancțiunile impuse asupra companiilor rusești, precum Lukoil, nu afecteaza stabilitatea energetica a statelor vecine UE.

„Este un aspect pe care îl monitorizăm foarte atent în cadrul Grupului de coordonare pentru țiței și produse petroliere, care, dacă nu mă înșel, urmează să se întrunească din nou la sfârșitul acestei săptămâni. Este deja un mecanism stabilit, care ne permite să menținem un contact strâns și să discutăm aproape în timp real evoluțiile, precum și să facem schimb de informații despre ceea ce se întâmplă. Până în prezent, nu am primit nicio informație care să indice un impact imediat asupra securității aprovizionării”, a spus purtătoarea de cuvânt.

Ea a precizat că în cazul statelor membre ale UE există o reglementare care impune deținerea unor rezerve de urgență de petrol pentru cel puțin 90 de zile.

„Următoarea reuniune a Grupului de coordonare pentru țiței și produse petroliere va analiza, cu siguranță, și cele mai recente evoluții, însă, deocamdată, nu avem nicio indicație privind posibile probleme de securitate a aprovizionării. Desigur, având în vedere sezonul rece, care intră în perioada sa cea mai critică, este o situație pe care o urmărim cu foarte mare atenție”.

Întrebată dacă este planificat vreun ajutor pentru Republica Moldova pentru sezonul rece, Anna-Kaisa a menționat că procesul este în desfășurare: „Avem un mecanism de pregătire pentru iarnă, similar cu cel din anii precedenți, atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova, însă acest proces este încă în desfășurare. Nu dispun de detalii în acest moment, dar este un subiect care se află în prim-plan, atât din perspectiva energetică, cât și din cea a extinderii”.

#Anna-Kaisa Itkonen #Comisia Europeană #Lukoil

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.