Cetățeanul turc de 41 de ani, care a fost împușcat miercuri în sectorul Rîșcani din Chișinău de un killer, a primit trei gloanțe în cap și patru în spate.

Procuratura Generală (PG) anunță că, în cazul omorului din sectorul Rîșcani al capitalei, a fost pornită urmărirea penală conform elementelor infracțiunii de omor comis cu deosebită cruzime.

Asasinul avea fața acoperită și se deplasa cu o trotinetă electrică. Modelul pistolului nu este stabilit.

„La faţa locului s-a deplasat grupa operativă din cadrul Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chişinău, care a efectuat cercetarea la fața locului, corpul neînsuflețit fiind transportat la Centrul de Medicină Legală pentru efectuarea autopsiei”, mai transmite PG.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că identitatea asasinului rămâne necunoscută. Fiind publicate doar câteva imagini cu individul cum traversează strada pe o trotinetă electrică și o captură cu pistolul în mână.

Primele fotografii cu killerul din sectorul Rîșcani. Chemați URGENT Poliția, dacă îl vedeți

#asasin #Procuratura Generala #victima

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.