Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, și omologul său francez, François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franței, au semnat, vineri, 17 ianuarie 2025, un memorandum de înțelegere între cele două instituții. Memorandumul, potrivit BNM, stabilește un cadru larg de colaborare, având ca obiectiv principal schimbul de experiență și consolidarea capacităților în domenii-cheie precum: politica monetară și stabilitatea financiară; reglementarea și supravegherea pieței financiare, inclusiv în sectoarele bancar, nebancar și de asigurări; liberalizarea contului de capital; cercetare și studii macroeconomice; transformarea digitală a proceselor de business și managementul riscului etc.

Un element distinct al colaborării este accesul experților BNM la programele de instruire organizate de Institutul Financiar Bancar Internațional al Băncii Franței. Aceste cursuri vor sprijini dezvoltarea competențelor în analiza macroeconomică și politica financiară.

„În parcursul său european, Republica Moldova are nevoie de parteneri de încredere, iar Banca Franței reprezintă un model de excelență. Semnarea acestui memorandum subliniază dorința noastră de a învăța din experiențele statelor membre ale Uniunii Europene pentru a moderniza și consolida sistemul financiar al Moldovei,” a declarat Anca Dragu.

La rândul său, François Villeroy de Galhau a evidențiat importanța parteneriatului:

„Suntem încântați să semnăm acest memorandum de înțelegere cu Banca Națională a Moldovei, care reflectă angajamentul nostru comun de a consolida stabilitatea financiară. Această cooperare reprezintă un pas important în sprijinirea Moldovei pe măsură ce aceasta progresează pe calea aderării la Uniunea Europeană. Lucrând împreună, ne propunem să consolidăm practicile financiare, să facem schimb de experieță în abordarea provocărilor comune. Privim cu interes parteneriatul productiv, ce va contribui la stabilitate și succes reciproc”.

Prin acest memorandum, BNM și Banca Franței își reafirmă angajamentul de a contribui la dezvoltarea unui sector financiar modern și aliniat standardelor europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Franța, stabilite în 1992, au cunoscut o dinamică pozitivă, concretizată prin acorduri bilaterale în diverse domenii. De la 1 ianuarie 2025, a intrat în vigoare Convenția dintre cele două state pentru evitarea dublei impuneri, ceea ce va stimula investițiile franceze în Moldova și va spori atractivitatea țării pentru mediul de afaceri.

#Banca Nationala #Franta #memorandum

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.