Securitatea a aproape un miliard de oameni din Europa și America de Nord este amenințată de încercările Rusiei de a viza vulnerabilitățile extinse ale infrastructurii subacvatice, conductele și cablurile de alimentare, inclusiv parcurile eoliene, avertizează viceamiralul Didier Maleterre, comandantul adjunct al Comandamentului Maritim Aliat al NATO.

Viceamiralul a declarat că rețeaua de cabluri și conducte subacvatice de care depind puterea și comunicațiile Europei nu a fost construită pentru a rezista „războiului hibrid” purtat de Moscova și ale altor adversari NATO, scrie The Guardian. „Știm că rușii au dezvoltat o mulțime de lupte hibride sub mări pentru a perturba economia europeană, prin cablurile de internet și conducte.

„Peste 90% din rețeaua pentru internet se află sub mări”

Maleterre, care a spus că el însuși a petrecut „mai mult de 1.000 de zile sub mare” pe submarine, a spus că mediul s-a schimbat dramatic de când o mare parte din infrastructura actuală a fost dezvoltată pentru prima dată de sectorul privat, lăsând-o extrem de vulnerabilă.

„Companiile nu știau că un astfel de război hibrid se va dezvolta atât de rapid. Peste 90% din rețeaua pentru internet se află sub mări. Toate legăturile noastre dintre SUA, Canada și Europa se transmit sub mare, așa că există o mulțime de vulnerabilități”, a mai spus comandantul adjunct MARCOM. În ciuda rolului din ce în ce mai mare al energiei eoliene offshore pentru a îndeplini obiectivele climatice, infrastructura are încă „vulnerabilități ale sistemului”, a spus el.

Resursele eoliene offshore vor trebui să crească cu 25% până în 2050 pentru a îndeplini obiectivele UE privind capacitatea de energie eoliană, potrivit asociației industriale WindEurope, în timp ce administrația Biden dorește să implementeze 30.000 de megawați de energie eoliană offshore de-a lungul coastelor SUA până în 2030.

Atacurile hibride ale rușilor sunt foarte greu de identificat

Folosind inteligența artificială, MARCOM poate detecta și urmări activitățile suspecte pe mare, cum ar fi navele care își opresc sistemul de identificare automată (AIS) pentru a preveni urmărirea lor într-o anumită zonă. De asemenea, MARCOM folosește sateliți.

„Folosim toți senzorii noștri, de la fundul mării până în spațiu, în special capacitățile satelitare ale NATO, pentru a putea identifica activitățile suspecte”, a spus Maleterre.

Este vital ca actorii din spatele atacurilor hibride să fie identificați, a spus Maleterre, dar a recunoscut că reprezintă o mare provocare, comparându-i cu autorii unui atac cibernetic, care sunt greu de găsit. „Dacă rușii folosesc capacități foarte înalte – și nu pot intra în detalii, dar vorbim despre submarine și submarine nucleare – este foarte, foarte greu; foarte greu”, a spus el.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alăturarea Finlandei la flota NATO anul trecut și, mai recent, a Suediei, care a devenit membră cu drepturi depline al NATO în martie, este văzută ca fiind deosebit de importantă pentru protecția Mării Baltice și Arctice. Experiența Suediei în ambele regiuni „va crește imediat capacitatea NATO de a detecta și descuraja orice agresiune regională”.

„Și când vorbim despre agresiune, ne gândim în mod evident la Rusia”, a adăugat Maleterre, care a precizat că aderarea Suediei la NATO a venit mai ales cu submarine, nave de război, forțe speciale și bărci rapide și puternice.

Cotațiile țițeiului au urcat miercuri, pe fondul intensificării conflictului din Orientul Mijlociu și al atacurilor Houthi, sporind temerile privind fluxurile de petrol din regiune, transmite Reuters, notează Agerpres.

La ora 17:21 GMT, cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului, referința globală, a urcat cu 2,15 dolari, sau 2,2%, ajungând la 100,07 dolari, în timp ce prețul barilului de petrol ‘light sweet crude’ a crescut cu 1,70 dolari, la 94,73 dolari.

Este pentru prima dată din 27 iulie când cotația barilului de petrol Brent depășește pragul simbolic de 100 dolari. Prețul petrolului crește pe măsură ce speranțele pentru o rezolvare permanentă a conflictului din Orientul Mijlociu se risipesc.

Autoritățile saudite au anunțat marți întreruperea operațiunilor la unele instalații energetice după atacuri ale grupării yemenite Houthi, care au rănit peste 70 de oameni în Arabia Saudită.

Coaliția condusă de saudiți împotriva grupării Houthi din Yemen, aliată a Iranului, afirmase anterior că loviturile în Arabia Saudită au rănit cel puțin 73 de oameni în sudul regatului, la Abha, Khamis Mushait, Jazan și Najran, și avertizase că „va lua toate măsurile operaționale necesare pentru descurajarea acestei miliții teroriste”.

Colonelul Turki al-Malki din cadrul coaliției a difuzat pe platforma X un mesaj în care avertizează că va urma o reacție fermă la cea mai recentă reluare a ostilităților și că ultima escaladare împotriva Arabiei Saudite, lider de facto al OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol), este ‘periculoasă’.

Rebelii Houthi, care controlează cele mai populate regiuni din Yemen și mare parte din nordul teritoriului țării, lansează atacuri asupra regatului saudit din iulie, când au declarat o blocadă navală; ei au lovit de mai multe ori nave în Marea Roșie.

Cotidianul Financial Times, preluat de Reuters, a informat luni că instalațiile petroliere de la Jazan ale companiei Aramco au fost lovite din nou, daunele fiind în curs de evaluare.

Din ce în ce mai multe bănci, inclusiv Goldman Sachs, Bank of America și HSBC, au revizuit în creștere în ultimele zile previziunile privind cotațiile țițeiului.

Anul acesta cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a crescut cu peste 60%, în timp ce produsele petroliere rafinate, cum ar fi motorina, au crescut chiar mai mult, în condițiile în care războiul din Iran a afectat masiv activitatea de extragere a țițeiului în Orientul Mijlociu.

Și prețurile gazelor naturale în Europa au urcat miercuri, pentru a patra zi consecutiv, după recentele atacuri ale SUA în zona Strâmtorii Ormuz, o rută majoră pentru transportul petrolului, gazelor naturale lichefiate (GNL) și îngrășăminte.