Industria bancară globală se află într-un proces de transformare profundă, pe măsură ce inteligența artificială (AI) devine tot mai integrată în procesele operaționale. Conform unui raport realizat de Bloomberg Intelligence, băncile sunt așteptate să elimine până la 200.000 de locuri de muncă în următorii trei până la cinci ani, în special în domeniile care implică sarcini repetitive. Această tranziție este văzută ca o oportunitate de creștere a productivității și a profitabilității, dar și ca o amenințare pentru anumite categorii de angajați.

Domeniile cele mai afectate

Studiul indică faptul că locurile de muncă din back-office (servicii administrative) și middle-office (operațiuni intermediare) sunt cele mai expuse riscului de automatizare. Acestea includ procese precum gestionarea documentelor, verificările KYC (know-your-customer) și alte sarcini administrative care pot fi preluate cu ușurință de algoritmi și roboți. De asemenea, serviciile de relații cu clienții sunt susceptibile de a fi afectate, pe măsură ce asistenții virtuali și chatbot-urile devin tot mai capabili să gestioneze solicitările clienților.

Analistul senior Bloomberg, Tomasz Noetzel, subliniază că inteligența artificială nu va elimina complet aceste locuri de muncă, ci va transforma modul în care acestea sunt realizate. „Orice job care implică sarcini de rutină sau repetitive este în pericol, dar tehnologia va conduce la transformarea forței de muncă, nu neapărat la dispariția completă a locurilor de muncă,” a declarat Noetzel.

Adoptarea inteligenței artificiale promite să genereze creșteri semnificative ale productivității în sectorul bancar. Până în 2027, se estimează că profiturile brute ale băncilor ar putea crește cu 12% până la 17%, echivalentul a 180 de miliarde de dolari. Această creștere este alimentată de reducerea costurilor operaționale și de optimizarea proceselor, rezultate directe ale implementării tehnologiilor de tip AI generativ.

Mai mult, opt din zece manageri de top din sectorul bancar consideră că inteligența artificială va contribui la creșterea productivității și a veniturilor cu cel puțin 5% în următorii ani. Printre instituțiile financiare care au investit masiv în AI se numără giganți precum Citigroup, JPMorgan Chase și Goldman Sachs, toate vizând reducerea costurilor și modernizarea infrastructurii IT.

Transformare

Deși impactul AI este considerabil, multe bănci subliniază că transformarea rolurilor prin tehnologie este mai frecventă decât eliminarea completă a acestora. Teresa Heitsenrether, responsabilă pentru inițiativele AI la JPMorgan, a declarat că inteligența artificială ajută în

Cu toate acestea, conform unui raport Citi, aproximativ 54% din locurile de muncă din sectorul bancar au un potențial ridicat de automatizare. Această statistică arată că domeniul financiar este printre cele mai vulnerabile la transformările aduse de AI, subliniind necesitatea ca forța de muncă să se adapteze prin recalificare și adoptarea unor noi competențe.

Transformările aduse de inteligența artificială sunt inevitabile, dar și pline de oportunități. Dacă AI promite o industrie bancară mai eficientă, provocarea rămâne în echilibrarea beneficiilor economice cu asigurarea unei tranziții echitabile pentru angajați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Inteligență Artificială #muncă #oameni

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.