Jorge Tamayo, cadru didactic asociat la Universitatea Harvard, a vorbit în cadrul unei prelegeri la UBB despre impactul Inteligenței Artificiale asupra pieței muncii. Concluzia lui este că dacă nu vrem să ne pierdem slujba din cauza AI, va trebui să fim pregătiți să ne recalificăm din 3 în 3 ani, transmite Adevărul.

Jorge Tamayo, cadru didactic asociat la Harvard Business School, a ținut, săptămâna trecută, la Facultatea de Studii Economice și Gestiunea Afacerilor (Universitatea Baeș-Bolyai) din Cluj, o prezentare despre impactul AI asupra pieței muncii. În următorii 5 ani, studiile arată că circa 300 de milioane de joburi vor fi modificate datorită Inteligenței Artificiale (AI), a susținut economistul, citând un studiu realizat de Godlman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume.

„Suntem în pragul unei revoluții AI, dar schimbarea va fi mult mai profundă comparativ cu revoluția digitală, deoarece AI poate să înlocuiască nu numai operațiunile de rutină, ci și operațiunile cognitive. Acum, AI poate să preia atribuțiile unui avocat junior aproape în totalitate”, a afirmat Tamayo.

Kash Rangan, șeful sectorului software, de la Goldman Sachs Research, a explicat că angajații care lucrează cu date se vor confrunta cu schimbări importante în următorii 5 -10 ani: „Prin angajați care lucrează cu date înțeleg oricine stă în fața unui computer și este capabil să pună întrebări și să primească o actualizare a informațiilor despre afacere sau chiar redactarea unui raport de cercetare. Toate aceste lucruri pot fi automatizate cu un grad destul de ridicat de precizie în viitor. Cercetare științifică, academică extrem de avansată nu va fi modificată foarte mult.”

Tamayo a aminti de un raport al Forumului Economic Mondial, care arată că în următorii 5 ani circa 1 miliard de angajați din întreaga lume vor trebuie să-și schimbe competențele de muncă, în contextul transformării industriei, inclusiv prin inteligență artificială și alte tehnologii de procesare a textului, imaginilor și vocii.

Eric Sheridan, șeful Departamentului Internet din cadrul Goldman Sachs Research, a susținut că în următoare 12 luni, AI va fi încorporată în aproape toate produsele conectate la internet.

Într-un raport al OCDE cu privire la viitorul pieței muncii, citat de Tamayo, se arată că lumea „ar putea fi în pragul unei revoluții AI. În timp ce adoptarea de către firme a Inteligenței Artificiale este încă relativ scăzută, progresul rapid al AI generativă (de exemplu, ChatGPT), scăderea costurilor și disponibilitatea tot mai mare a lucrătorilor cu competențe AI marchează un punct de cotitură pentru piețele muncii.”

Tamayo a susținut că unul dintre principalele efecte ale revoluției AI este polarizarea pieței muncii.

„Va fi o cerere mare la extreme în ceea ce privește distribuirea competențelor. Va fi cerere mare de muncitori cu competențe avansate și cu competențe foarte reduse, cum ar fi joburile care presupun multă muncă manuală. Va fi o scădere masivă pentru ocupațiile cu competențe medii, care pot fi automatizate”, a explicat economistul.

Dacă revoluția digitală a dus la înlocuirea unor atribuții repetitive care pot fi automatizate, AI va putea înlocui și operațiuni cognitive mai complicate, spune economistul. „AI poate codifica ceea ce înainte nu putea fi codificat”, se arată într-un raport Godman Sachs.

Același raport, citat de Tamayo, arată că slujbe protejate de „revoluția digitală”, precum cele de manageri, avocați, creativi, sunt acum în pericol de a fi automatizate.

Tamayo a prezentat un grafic cu coeficientul celor mai importante domenii de activitate de a suferi schimbări importante în contextul dezvoltării AI.

Cele mai protejate ocupații fac parte din domeniul construcțiilor, curățeniei și întreținerii instalațiilor (coeficient 1 de impact), în timp ce domeniul care va suferi cel mai mult (coeficient de impact 46) va fi cel legat de asistența administrativă și de birou. Vor avea de suferit domenii, precum cel juridic (44), arhitectură și inginerie (37), operațiuni de business și financiare (36), management (32), vanzări și operațiuni legate de vânzări (31). Coeficientul mediu de impact asupra tuturor industriilor este de 25. Sub acest coeficient, impact mai redus vor avea domenii, precum servicii de îngrijire personală (19), alimentație publică (12), transport (11), producție (9), reparații, mentenanță și instalații (4).

Tamayo a susținut că nu trebuie să privim AI-ul ca o aplicație care ne va lăsa fără locul de muncă, ci ca o chesiune complementară, care ne va ajuta în munca noastră.

„Marile revoluții tehnologice, de la cea industrială, la cea digitală, au fost întâmpinate la fel cu îngrijorări cu privire la locurile de muncă. S-au piertud anumite locuri de muncă, dar au apărut altele. Este și cazul AI. Pentru a nu ajunge la o criză din acest punct de vedere, este nevoie ca în următorii cinci ani foarte mulți angajați – Forumul Economic Mondial susține că circa 1 miliard de persoane – să se recalifice, să-și adapteze competențele la noile cerințe ale pieței muncii”, a susținut acesta.

Economistul a dat și un exemplu despre ce înseamnă recalificarea.

„Spuneam că AI poate face acum în mare parte ceea ce poate face un avocat junior, dar nu poate face operațiunile unui avocat senior. Astfel, angajații trebuie să se recalifice, încât să dobândească competențe avansate”. Întrebat cum ar putea un avocat să ajungă senior, dacă nu trece prin fazele de evoluție ale profesiei, respectiv să fie avocat junior inițial și apoi să evolueze, Tamayo a recunoscut că va fi o adevărată provocare: „Un posibil răspuns este că va trebuie să schimbăm sistemul de educație, astfel încât absolvenții să aibă competențe mai avansate, când ies de pe băncile universităților”.

Ceea ce este foarte importat să conștientizăm, spune economistul, este că multe dintre abilitățile pe care le avem, vor deveni complet învechite într-un timp relativ scurt.

„Dacă ne întoarcem la începutul erei tehnologice, deprecierea competențelor era de obicei de zece ani. În ultimii ani, s-a redus la cinci ani. Acum, cu revoluția AI, o competență se va deprecia în trei ani”, a explicat el.

Tamayo a subliniat că efortul trebuie să vină și din partea instituțiilor guvernamentale, a sistemului de educație, dar mai ales companiile trebuie să se adapteze: „Companiile trebuie să aibă în ADN-ul lor învățarea continuă. E esențial pentru orice firmă să transforme recalificarea angajaților într-o prioritate strategică”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#recalificare #avertisment #economie

Administrația Trump este mai aproape de un mare război în Orientul Mijlociu decât realizează majoritatea americanilor, iar un război ar putea să înceapă cât de curând, scrie antena3.ro.

O operațiune militară americană în Iran ar arăta ca un război real și ar putea dura o perioadă mult mai lungă, spre deosebire de operațiunea-fulger din Venezuela, când Maduro a fost capturat pe parcursul unei zile.

Sursele Axios spun că ipoteticul război va fi dus împreună cu Israelul și ar avea o „întindere” mult mai mare decât operațiunea de vara trecută.

El ar reprezenta cu adevărat o amenințare existențială pentru regimul de la Teheran, dar ar avea și implicații mari pentru regiune și pentru cei trei ani care au mai rămas din mandatul lui Trump.

În contextul în care Congresul și publicul par să fie ocupați cu alte subiecte, lipsește dezbaterea publică pe tema acestei ipotetice intervenții militare americane, probabil cea mai mare din ultimul deceniu.

Sursele Axios spun că Trump a fost foarte aproape de a bombarda Iranul la începutul lunii ianuarie, când regimul a început să ucidă sistematic protestatari.

Când „fereastra de oportunitate” pentru atac a trecut, administrația a trecut la o abordare duală – negocieri pe tema programului nuclear și o accentuare a prezenței militare în zonă.

Prin amânările constante și prin intensificarea prezenței militare până la acest nivel, Trump a crescut așteptările cu privire la ipotetica operațiune anti-Iran.

Până în acest moment, o înțelegere SUA-Iran pe tema programului nuclear nu pare să fie posibilă.

Jared Kushner și Steve Witkoff, doi dintre acoliții lui trump, s-au întâlnit cu ministru iranian de externe, Abbas Araghchi, timp de trei ore, marți, 17 februarie curent, la Geneva.

Deși ambele părți au spus că „au fost făcute progrese”, ruptură dintre SUA și Iran este adâncă, iar oficialii se declară pesimiști cu privire la șansele de succes ale acestor negocieri.

JD Vance declara, la Fox News, că deși discuțiile „au mers bine” în unele feluri, „este încă foarte clar că președintele a stabilit niște linii roși, iar iranienii nu sunt încă dispuși să le accepte și să lucreze cu noi”.

Vance a spus și că, deși Trump „ar vrea” o înțelegere cu iranienii, există și șansa să se ajungă în punctul în care va fi considerat că „diplomația a făcut tot ce se putea”.

Armata lui Trump în Orient include două portavioane, câteva zeci de vase de război, sute de avioane de luptă și multiple sisteme de apărare aeriană. Alte forțe sunt încă pe drum și vor suplimenta această armadă.

În plus, peste 150 de avioane de transport au adus armament și muniție în Orientul Mijlociu. Doar în ultimele 24 de ore, alte 50 de avioane de luptă – F35, F-22 și F-16 – au plecat spre regiune.

Confruntarea „rece” cu Iranul durează de atât de mult timp încât mulți americani pur și simplu nu mai reacționează la ea. Războiul ar putea să înceapă mai curând și ar putea să aibă o anvergură mult mai mare decât se așteaptă mulți, spun sursele.

Sursele Axios mai spun că toate semnalele arată că Trump e dispus să „apese pe trăgaci” dacă negocierile eșuează.

„Șeful (Trump – n. red.) s-a cam săturat. Unii din jurul lui îl avertizează să nu meargă la război cu Iranul, dar cred că e o șansă de 90% să vedem acțiune cinetică în următoarele câteva săptămâni”, a declarat o sursă anonimă din administrație.