Rusia a atacat pentru a doua noapte la rând portul Izmail de la granița României. Explozii provocate de drone iraniene s-au auzit în orașul aflat pe malul Dunării, la câteva sute de metri de țara noastră. Pe de altă parte, noi atacuri cu drone au fost în Crimeea ocupată și în vestul Rusiei, într-o regiune de la granița cu Ucraina.

Porturile Izmail și Reni sunt esențiale pentru eforturile Ucrainei de a continua exportul de cereale prin Marea Neagră, după ce Rusia a blocat acordurile care permiteau existența unui culoar securizat, garantat de Turcia și de Organizația Națiunilor Unite. Ministerul rus al Apărării a anunțat că a distrus o dronă deasupra Mării Negre, lângă Peninsula Crimeea. Alta – pe teritoriul regiunii Kursk, în orașul care găzduiește una dintre cele mai mari centrale nucleare ale Rusiei. Resturile au căzut peste o clădire și au provocat un incendiu fără victime. Același oraș a fost vizat și vineri de două drone.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luni, în jurul orei 01:00â”vehicule aeriene fără pilot ucrainene au fost distruse în aer deasupra Mării Negre, în apropierea Peninsulei Crimeea şi deasupra teritoriului regiunii Kursk de către sistemele de apărare aeriană în funcţiune”, a comunicat Ministerul rus al Apărării pe Telegram. Atacurile asupra teritoriului rus și a peninsulei Crimeea s-au intensificat în ultimele săptămâni. Acum două zile, ucrainenii ar fi vizat din nou Podul Kerci.

Rușii susțin că au distrus trei drone navale cu care forțele Kievului ar fi încercat să-l arunce în aer. Kievul, care a început o contraofensivă la începutul lunii iunie pentru reluarea teritoriilor cucerite de Rusia, şi-a exprimat în repetate rânduri intenţia de a recupera Peninsula Crimeea.

#atac #Kiev #port #Rusia

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.