O rachetă rusească a lovit miercuri o termocentrală importantă din Burştin, în vestul Ucrainei, a anunţat guvernatoarea regiunii Ivano-Frankivs, Svitlana Onişciuk, citată de Reuters, transmite agerpres.ro.

Termocentrala pe cărbune alimentează cu electricitate cinci milioane de consumatori din trei regiuni ucrainene, adică peste 10% din populaţia ţării dinainte de război.

Într-o declaraţie video online, Onişciuk a precizat că bombardamentul a provocat un incendiu la centrală, dar nimeni nu a fost rănit.

Zona respectivă, aflată la sute de kilometri de front, nu a fost afectată prea mult până acum de conflictul armat declanşat de Rusia în februarie. Termocentrala de la Burştin mai fusese totuşi lovită de patru rachete în 10 octombrie, a afirmat guvernatoarea.

Şi omologul ei din regiunea Viniţia, Serhi Borzov, a anunţat miercuri că ruşii au atacat instalaţii energetice, dar nu a dat detalii despre lovituri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La Kiev, apărarea antiaeriană a doborât mai multe rachete ruseşti, a anunţat primarul Vitali Kliciko.

În regiunea Cernihiv, trei oameni au fost răniţi în urma unor atacuri cu drone, conform unui oficial de rang înalt al preşedinţiei ucrainene.

Tot miercuri, apărarea antiaeriană a Ucrainei a doborât patru rachete lansate de avioane ruseşti şi zece drone kamikaze Shahed-136, de fabricaţie iraniană, au comunicat forţele aeriene ucrainene. Reuters reaminteşte că Iranul nu recunoaşte că livrează drone Rusiei.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat săptămâna aceasta că 30% din centralele electrice ale ţării sale au fost lovite de atacurile ruseşti. El a discutat cu oficiali cu funcţii de conducere despre securitatea unităţilor de acest gen şi despre posibilitatea ca sistemul energetic al Ucrainei să cedeze.

Andri Sadovi, primarul oraşului Lvov din vestul Ucrainei, a arătat într-o declaraţie televizată că reparaţiile la staţiile electrice avariate în ultimele zile vor dura câteva luni, iar până atunci, primăria a avertizat că până atunci s-ar putea produce pene de curent.

#centrala #Rusia #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.