Un nou candidat în familia europeană. Kosovo anunţă că va depune o cerere de aderare la UE până la sfârşitul anului. Premierul kosovar Albin Kurti a anunţat vineri că Pristina va cere statutul de candidată la Uniunea Europeană până la finalul anului, relatează Agerpres.

„Europa este destinul nostru, Europa este viitorul nostru”, a declarat prim-ministrul kosovar într-o conferinţă de presă comună cu cancelarul german Olaf Scholz, în cadrul primei vizite pe care o desfăşoară acesta în Balcanii de Vest.

Normalizarea relaţiilor rămâne principalul obstacol în calea europeană atât a Pristinei, cât şi a Belgradului, în ciuda mai multor ani de dialog sub egida UE. Marea majoritatea a ţărilor din UE recunosc independenţa Kosovo, însă nu şi Serbia şi nici aliaţi ai săi precum Rusia şi China, care blochează aderarea Pristinei la ONU.

Cancerul german a făcut apel la reconcilierea dintre cei doi inamici, la peste două decenii de la războiul dintre aceştia, care a făcut circa 13.000 de morţi, în majoritate kosovari albanezi.

„Pentru Kosovo este important ca dialogul dintre Kosovo şi Serbia, dirijat de UE, să avanseze”, a spus Shcolz.

Cele două părţi trebuie „să găsească o soluţie politică, printr-un acord global şi durabil care să contribuie de asemenea la stabilitatea regională”, a afirmat el.

Scholz a subliniat necesitatea de a lupta împotriva influenţei Moscovei în Balcani, salutând alinierea Kosovo la sancţiunilor adoptate de UE împotriva Rusiei în urma invaziei acesteia în Ucraina.

„Prin sprijinul său faţă de toate măsurile şi sancţiunile”, Kosovo a arătat „că este un partener fiabil care se ţine aproape de noi şi de comunitatea europeană şi internaţională”, a spus el.

De la izbucnirea războiului din Ucraina la sfârşitul lunii februarie, autorităţile kosovare insistă asupra necesităţii apropierii de Occident şi cer de asemenea aderarea la NATO. În ceea ce o priveşte, Serbia a condamnat războiul la ONU, dar refuză să se alinieze la sancţiunile occidentale.

Olaf Scholz a început vineri un turneu de două zile în Balcanii de Vest.

#aderare la UE #cerere de aderare #Germania #Kosovo #Olaf Scholz

Autoritățile vor să taxeze cu 6% jocurile de noroc, dar în același timp pregătesc măsuri pentru ca jucătorii să nu migreze către platforme ilegale. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că Ministerul discută cu Agenția Servicii Publice și operatorii din domeniu despre un mecanism prin care site-urile ilegale să poată fi blocate mai rapid. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit ministrei, taxa de 6% are atât un rol fiscal, cât și unul de descurajare a jocurilor de noroc, considerate un fenomen cu risc social ridicat. Belous spune însă că autoritățile înțeleg că o astfel de taxă nu va elimina fenomenul, iar o parte dintre jucători ar putea încerca să se mute pe platforme care nu percep taxe.

„Taxa nu este exagerată și nu trebuie să-i motiveze să plece în tenebră”, a declarat Victoria Belous.

Pentru a limita acest risc, autoritățile vor să accelereze blocarea platformelor ilegale. Ministra a precizat că, în prezent, în Republica Moldova sunt deja blocate mii de site-uri de jocuri de noroc, însă procesul trebuie să fie unul continuu și mai rapid.

În ceea ce privește Loteria Națională a Moldovei, Belous explică de ce aceasta nu ar urma să fie supusă aceleiași taxe. Compania este deținută în proporție de 100% de stat, iar profitul acesteia ajunge la bugetul public.

Loteria achită 12% impozit pe venit și 6% impozit pe dividende, iar cea mai mare parte a profitului este transferată statului. Anul trecut, compania a raportat un profit de aproximativ 290 de milioane de lei și a achitat circa 100 de milioane de lei la buget.

Ministra susține că, în aceste condiții, aplicarea unei taxe suplimentare asupra Loteriei nu ar avea aceeași logică economică, deoarece statul este fondatorul companiei și beneficiază de profitul acesteia.

Totodată, cazinourile fizice sunt deja impozitate, acestea achitând o taxă de câteva mii de euro pentru fiecare masă de joc.