Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Un nou deces suspect în cercul lui Putin: „păstrătorul secretelor” lui Șoigu a murit pe neașteptate

26 Dec. 2025, 20:54
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
26 Dec. 2025, 20:54 // În Lume //  Ana Panaguța

Un fost comandant de rang înalt al armatei ruse, demis de Vladimir Putin în urma unei epurări de proporții la vârful Ministerului Apărării, a murit subit chiar în ziua de Crăciun. Este vorba despre general colonelul Iuri Sadovenko, în vârstă de 56 de ani, fost adjunct al ministrului Apărării și una dintre figurile-cheie ale cercului de putere din jurul fostului ministru Serghei Șoigu, scrie adevărul.ro.

Presa de stat din Rusia a anunțat că Sadovenko ar fi murit din cauza unei „afecțiuni cardiace”, fără a oferi alte detalii. Până la acel moment, nu existaseră informații publice potrivit cărora generalul ar fi suferit de probleme grave de sănătate.

Născut în Ucraina, Sadovenko era considerat unul dintre oamenii de maximă încredere ai lui Serghei Șoigu, actual secretar al Consiliului de Securitate al Kremlinului. În primii ani ai războiului, el era văzut drept un adevărat „păstrător al secretelor” din Ministerul Apărării, având acces la decizii și informații extrem de sensibile.

Demisia sa forțată a venit în mai 2024, odată cu îndepărtarea lui Șoigu, într-o mișcare interpretată drept una dintre cele mai dure restructurări ale aparatului militar rus de la începutul invaziei în Ucraina. Sadovenko se afla și pe listele de sancțiuni ale Marii Britanii și altor state occidentale.

Moartea sa se adaugă unei serii tot mai lungi de decese subite și insuficient explicate în rândul elitei ruse, un fenomen observat încă din perioada premergătoare invaziei din februarie 2022. De-a lungul ultimilor ani, numeroși oficiali de rang înalt, generali, oameni de afaceri și propagandiști apropiați de Kremlin au murit în circumstanțe care ridică semne de întrebare.

Viața personală a lui Sadovenko fusese deja zguduită de scandal

Soția sa, Maria Kitaeva, l-a părăsit pentru un alt adjunct al ministrului Apărării, Timur Ivanov, într-un episod care a făcut valuri în cercurile puterii de la Moscova. Ulterior, Ivanov – și el aliat al lui Șoigu – a fost demis și încarcerat pentru fapte de corupție.

Decesul lui Sadovenko survine pe fondul unei noi serii de morți suspecte. În ultimele zile, a fost confirmată moartea locotenent-colonelului Stanislav Orlov, cunoscut sub porecla „Spaniolul”, comandant al unei unități de huligani de fotbal trimiși să lupte în Ucraina. Există suspiciuni că acesta ar fi fost ucis în locuința sa din Crimeea ocupată.

Tot în această perioadă, general-locotenentul Fanil Sarvarov a murit în urma exploziei unei mașini-capcană la Moscova. Anterior, fostul deputat și campion olimpic la lupte Buvaisar Saitiev a decedat după ce a căzut de la o fereastră, într-un caz declarat inițial accident.

Lista continuă cu oficiali din domeniul transporturilor, energiei și industriei petroliere. Ministrul Transporturilor, Roman Starovoit, a fost găsit mort la scurt timp după ce fusese demis, într-un caz catalogat oficial drept sinucidere, dar contestat de presa independentă. În aceeași zi, un alt funcționar de rang înalt a murit subit în sediul ministerului.

Șefi ai marilor companii energetice ruse au avut un destin similar. De la oligarhi care au căzut de la ferestrele spitalelor sau ale apartamentelor de lux, până la directori găsiți morți în birouri sau decedați subit din presupuse cauze medicale, tiparul se repetă cu o regularitate tulburătoare.

Mai recent, Kirill Vîșinski, unul dintre principalii propagandiști ai Kremlinului și director executiv al imperiului media Russia Today, a murit „pe neașteptate”, după o boală despre care nu se știa nimic până atunci. Cu doar câteva luni înainte, acesta apărea constant în emisiuni radio și susținea deschis invazia Ucrainei.

Zeci de figuri influente au dispărut astfel din prim-planul Rusiei: prin căderi de la ferestre, presupuse infarcturi, sinucideri sau atacuri violente. Oficial, fiecare caz este tratat separat. Privite împreună însă, aceste morți conturează un climat de frică, instabilitate și epurare tăcută în cercurile de putere ale Kremlinului – un semn că, în Rusia lui Vladimir Putin, loialitatea trecută nu garantează siguranța prezentului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.