Israelul ameninţă că se va retrage de la ediţia din acest an a concursului Eurovision, dacă organizatorii vor respinge versurile cântecului său „October Rain”, care evocă atacul sângeros al Hamas, din cauza mesajului „prea politic”. Se întâmplă după ce în ultimele zile, din partea mai multor ţări, au fost lansate apeluri pentru a interzice piesa Israelului.

Eden Golan şi cântecul ei „October Rain” au fost aleşi de Israel pentru a participa la concursul anual care va avea loc în luna mai la Malmo, Suedia. Versurile ei nu menţionează în mod explicit atacul din 7 octombrie 2023, dar nu lasă nicio îndoială că fac obiectul acestuia.

„I’m still wet from this October rain” sau „There’s no air left to breathe/ There’s no place/ No me, from day to day”, spun versurile cântecului, publicate de radiodifuzorul israelian KAN.

Întrebarea pentru Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU), care organizează concursul, este dacă aceste versuri pot fi considerate declaraţii politice, lucru interzis de Eurovision. EBU a declarat că este „în curs de examinare a versurilor” şi că nu a luat încă o decizie.

„Dacă un cântec este considerat inacceptabil din orice motiv, radiodifuzorii au posibilitatea de Ma prezenta un nou cântec sau noi versuri, în conformitate cu regulile concursului”, a subliniat, totuşi, aceasta, relatează digi24.ro.

KAN a declarat în această săptămână că „discută” cu EBU despre participarea Israelului la Eurovision, dar a avertizat că nu are „nicio intenţie de a înlocui cântecul”.

Amintim că mai multe ţări au cerut ca Israelul să fie exclus de la Eurovision, în semn de protest faţă de bilanţul greu al războiului din Gaza, care a început la 7 octombrie, după un atac al Hamas pe teritoriul israelian şi care a făcut cel puţin 1.160 de morţi. Concursul Eurovision, care are un mare număr de spectatori în Israel, a oferit mai multor artişti israelieni recunoaştere internaţională, ceea ce reprezintă o sursă de mândrie pentru această ţară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În 1973, Israelul a devenit prima ţară non-europeană căreia i s-a permis să participe şi a câştigat de patru ori, inclusiv cu cântăreaţa transsexuală Dana International în 1998. Dar ţara nu a fost scutită de controverse. Ultima dată când Israelul a găzduit concursul, în mai 2019, grupul islandez Hatari, care l-a provocat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la un meci de lupte populare nordice, a fluturat în mod deosebit un steag palestinian în timpul numărării voturilor la Tel Aviv.

#eurovision #Israel #piesa #razboi

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.