Locotenent-colonelul în rezervă al forțelor speciale din Republica Moldova, Alexandr Thoric, a publicat cartea Cumulative Leadership Culture: Mastering The 5-Step Tactical System, dedicată leadershipului, managementului și formării culturii organizaționale.

Cartea a fost lansată în luna iulie 2026 și este disponibilă inclusiv pe Amazon Canada, în categoria literaturii de business și leadership. După apariție, lucrarea a intrat în top 5 bestseller de business de pe Amazon Canada.

Alexandr Thoric s-a născut în Republica Moldova, și-a construit cariera militară în Armata Națională, unde a ajuns la gradul de locotenent-colonel, fiind specializat în desant și geniu. Sub mandatul ONU, acesta a participat la misiuni de deminare umanitară în Irak. După încheierea serviciului militar, Thoric și-a continuat activitatea profesională în Canada, unde este implicat în domeniul leadershipului, guvernanța corporativă, pregătirea managerilor și consultanță.

În Cumulative Leadership Culture, autorul analizează modul în care deciziile și comportamentul zilnic al liderilor contribuie la formarea culturii unei organizații și influențează performanța echipelor. În centrul cărții se află ”5-Step Tactical System”, un model dezvoltat de Alexandr Thoric, care propune o abordare în cinci pași pentru evaluarea situațiilor, organizarea activității și atingerea obiectivelor.

„De ce unele echipe devin mai puternice atunci când se confruntă cu dificultăți, în timp ce altele își pierd direcția? Răspunsul meu a devenit evident: cultura”, este ideea de la care pornește autorul. Potrivit acestuia, adevărata realizare a unui lider nu constă doar în rezultatele obținute, ci și în felul în care îi influențează și îi dezvoltă pe oamenii din jur.

În cadrul emisiunii ”Бизнес-герои нашего времени”, difuzată pe 17 august la Realitatea TV, Alexandr Thoric a declarat că în această carte el a sistematizat experiența acumulată pe parcursul mai multo decenii, de la serviciul militar până la activitatea în mediul corporativ, instruirea managerilor și consultanța oferită companiilor.

Cartea urmează să fie prezentată și în Republica Moldova. Pe 21 august, la Chișinău, Alexandr Thoric va organiza o întâlnire practică de business despre leadership, cultură și rezultate cu genericul ”Leadership. Cultură. Rezultat”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alexandr thoric #carte #leadership

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.