Nu mai mult de două ore de ecrane pe zi: o municipalitate japoneză a anunțat săptămâna aceasta că dorește să limiteze utilizarea telefoanelor mobile în afara orelor de muncă sau de studiu, informează euronews.ro.

Această limită, care va fi recomandată pentru toți locuitorii orașului Toyoake, din centrul Japoniei, nu va fi obligatorie și nu va face obiectul niciunei penalități în cazul unei depășiri a timpului, potrivit versiunii actuale a proiectului susținut de primărie.

Recomandări speciale pentru elevi

Propunerea vizează „combaterea utilizării excesive a acestor dispozitive, care provoacă probleme de sănătate fizică și mentală (…), în special perturbări ale somnului”, a argumentat edilul Masafumi Koki într-un comunicat.

Propunerea invită de asemenea elevii de la școlile elementare să nu folosească telefoanele mobile după ora 21:00, iar colegii din clase mai mari, după ora 22:00.

Reacții critice pe rețelele sociale

Măsura a suscitat opoziție pe rețelele de socializare, unii internauți subliniind caracterul nerealist al acesteia.

„Le înțeleg intenția, dar o limită de două ore e imposibilă”, a scris un utilizator pe rețeaua de socializare X.

Totdată, aceștia și-au exprimat nemulțumirea, considerând că restricția limitează libertatea personală.

„În două ore nu pot nici măcar să citesc o carte sau să mă uit la un film pe telefon”, s-a plâns un alt internaut.

Alte persoane au spus că o astfel de decizie ar trebui să fie luată de familii și nu de altcineva.

Clarificările primăriei

În fața criticilor, primăria a precizat că această limită de două ore nu este obligatorie și că textul sublinia „că telefoanele mobile sunt utile și indispensabile” în viața de zi cu zi.

Propunerea urmează să fie analizată săptămâna viitoare. În cazul adoptării, va intra în vigoare în octombrie.

În anul 2020, regiunea Kagawa, din vestul țării, a luat o decizie inedită recomandându-le copiilor să nu petreacă mai mult de o oră pe zi la jocuri video în timpul săptămânii sau o oră și jumătate în timpul weekendului. Măsura prevedea de asemenea interdicția utilizării telefoanelor mobile după ora 21:00 pentru copiii cu vârsta între 12 și 15 ani, precum și după ora 22:00 în cazul adolescenților cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani.

Tinerii japonezi petrec în medie puțin peste cinci ore zilnic pe internet în timpul săptămânii, potrivit uni studiu publicat în martie de Agenția niponă pentru copii și familie, o instituție publică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acces limitat #Japonia #telefon

Piața asigurărilor din Republica Moldova traversează o perioadă de transformări, însă dezvoltarea sectorului rămâne modestă în raport cu potențialul economiei. Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, a spus vineri, 25 septembrie 2026 că după încetinirea înregistrată în 2025, piața cunoaște în 2026 o ușoară înviorare.

Datele prezentate în analiză arată că primele brute subscrise au ajuns la 3,54 de miliarde de lei în trimestrul II al anului 2026, în timp ce gradul de penetrare al asigurărilor în economie a rămas la aproximativ 0,9% din PIB în 2025. Deși piața s-a apropiat de dublarea valorii nominale față de anul 2019, aceasta continuă să fie caracterizată de un nivel redus de dezvoltare.

„Piața asigurărilor din Republica Moldova are un potențial semnificativ de dezvoltare, însă structura actuală arată o dependență puternică de segmentul auto. Pentru ca sectorul să se maturizeze, este necesară diversificarea produselor și dezvoltarea segmentelor de asigurări de viață, proprietate și alte forme de protecție”, a spus Veaceslav Ioniță.

Nivelul redus de penetrare evidențiază diferența dintre Republica Moldova și alte economii europene, declară expertul. În 2025, primele de asigurare reprezentau aproximativ 0,9% din PIB în Republica Moldova, comparativ cu 1,34% în România și 2,05% în statele ECE-11. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul este de aproximativ 6,74% din PIB. După mai bine de două decenii de evoluție a sectorului, ponderea asigurărilor în economia Republicii Moldova rămâne sub nivelul atins în 2007, când aceasta a ajuns la aproximativ 1,4% din PIB.

O caracteristică importantă a pieței moldovenești, menționează economistul, este concentrarea pe asigurările auto. Acestea reprezintă aproximativ 68–70% din piața de asigurări, în timp ce asigurările de viață au o pondere de doar aproximativ 3%. În cazul RCA internă, piața a trecut prin schimbări importante după intrarea în vigoare, la 14 ianuarie 2025, a liberalizării parțiale a tarifelor. În 2025, piața RCA internă a scăzut cu 4,9%, iar prima medie a scăzut cu 13,4%, de la aproximativ 1.449 lei la 1.254,7 lei pentru o poliță.

Potrivit analistului economic, liberalizarea a introdus o concurență mai pronunțată prin preț, iar prima de asigurare este într-o măsură mai mare diferențiată în funcție de profilul de risc al asiguratului. Totodată, sistemul bonus-malus devine mai relevant, iar consumatorii pot compara efectiv ofertele disponibile pe piață. Datele CNPF analizate de Veaceslav Ioniță arată că 54,4% dintre dosarele RCA interne au fost soluționate și achitate în cel mult 30 de zile, iar în termen de până la 90 de zile – 91,4% dintre dosare. În același timp, în 8,6% dintre cazuri a fost depășit termenul legal de 90 de zile.

Analiza evidențiază și alte aspecte ale procesului de despăgubire: în aproximativ 23% dintre cazuri a fost înregistrată o întârziere a plății după emiterea deciziei, iar în 14,3% dintre cazuri – o întârziere în comunicarea deciziei. În același timp, rata despăgubirilor pentru RCA internă a ajuns la aproximativ 57,2% în 2026, față de 55% în 2025. Un alt aspect evidențiat în analiză este dezvoltarea redusă a asigurărilor de viață. În 2026/T2, volumul acestui segment a ajuns la circa 111 milioane de lei, însă raportat la PIB ponderea este de numai aproximativ 0,029%, în scădere față de nivelurile înregistrate în anii precedenți.

Potrivit analizei, piața asigurărilor de viață din Moldova este de aproximativ șase ori mai mică decât cea din România și de aproape 20 de ori mai mică decât cea din Cehia, raportată la PIB. Și asigurarea locuințelor rămâne la un nivel redus. În 2026/T2, primele pentru asigurarea locuințelor au ajuns la 158 milioane de lei, după o creștere semnificativă față de 2021, când volumul era de 59 milioane de lei. Cu toate acestea, ponderea în PIB este de aproximativ 0,04%, mult sub nivelurile menționate pentru asigurările de proprietate din Europa.

Datele prezentate mai indică faptul că piața asigurărilor din Republica Moldova a înregistrat creștere în termeni nominali, însă nivelul redus de penetrare în PIB și concentrarea pe asigurările auto arată că sectorul dispune de un potențial semnificativ de dezvoltare. În acest context, evoluțiile recente, inclusiv liberalizarea parțială a pieței RCA, modificarea mecanismelor de stabilire a primelor și creșterea unor segmente precum asigurarea locuințelor, indică transformări calitative care urmează să fie aprofundate în următorii ani.