Orașul Focșani din România suspendă procedurile de înfrățire cu municipiul Chișinău, capitala Republicii Moldova, „până la clarificarea tuturor aspectelor diplomatice”. Anunțul a fost făcut de primarul localității, Cristi Valentin Misăilă, care motivează decizia prin dorința de a feri acest proces de interpretări politice, după ce primarul Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România, transmite IPN.

Primarul din Focșani susține că a fost ținta unei serii de reacții politice neinspirate, iar demersul instituțional de înfrățire între cele două orașe a fost transformat într-o armă de atac politic.

„Reacțiile, lipsite de orice decență și expertiză în zona relațiilor internaționale, demonstrează și o ruptură completă între discursul de politică externă și realitatea din teren – aceea a colaborării între comunități”, a scris Cristi Valentin Misăilă pe Facebook.

Subliniind că scopul acestor înfrățiri nu este niciodată unul politic, indiferent de conjunctura politică, primarul de Focșani menționează că Primăria municipiului Chișinău este deja înfrățită cu orașe din România, precum București, Iași, Alba Iulia, Cernăuți, dar și cu orașe din alte state, așa ca Sacramento din SUA, Mannheim din Germania, Grenoble din Franța sau Reggio Emilia din Italia.

Cristi Valentin Misăilă subliniază că dezvoltarea reală nu se face cu lozinci și acuzații, ci prin muncă și parteneriate solide.

„Primăria Focșani va continua să aleagă calea valorilor sale tradiționale, a deschiderii și a respectului față de oameni, dincolo de zgomotul de fundal al unei politici fără substanță”, a adăugat acesta.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministerul Afacerilor Externe de la București a precizat că interdicția de intrare pe teritoriul României aplicată lui Ion Ceban este motivată de considerente ce țin de siguranța națională. De cealaltă parte, edilul Chișinăului s-a declarat convins că este vorba despre o decizie politică, luată la insistența partidului de guvernare de la Chișinău, și a anticipat „cea mai murdară campanie electorală din câte a avut Republica Moldova”.

#Chisinau #Focșani #Romania

Moldovenii au pus pe masă mai multe legume, fructe și lactate în 2025, dar au consumat mai puțină carne și cartofi. Datele Biroului Național de Statistică (BNS) privind consumul mediu anual pe locuitor arată schimbări destul de vizibile față de 2024.

Cel mai mult a crescut consumul de lapte. În medie, unui locuitor i-au revenit anul trecut 208,3 kilograme, față de 188 de kilograme în 2024. Asta înseamnă cu aproximativ 20,3 kilograme mai mult pentru fiecare persoană, într-un singur an.

Și legumele au ajuns mai des în meniul moldovenilor. Consumul mediu a crescut de la 115,8 la 131,2 kilograme pe locuitor, adică cu aproximativ 15,4 kilograme într-un an. O creștere se observă și la tomate: de la 32,3 la aproape 36 de kilograme pe persoană.

La fructe, pomușoare și nuci, consumul mediu a ajuns la 149,4 kilograme pe locuitor, față de 140,8 kilograme în 2024. Cele mai multe au fost merele, cu un consum mediu de aproape 93,8 kilograme pe persoană.

Moldovenii au consumat și mai multe cereale și produse derivate din acestea. Cantitatea medie a crescut de la 187,9 la 199,3 kilograme pe locuitor. Din această categorie, cea mai mare parte o reprezintă grâul și produsele obținute din acesta – aproximativ 180,5 kilograme pe persoană.

În schimb, carnea a pierdut teren. Dacă în 2024 consumul mediu era de 68,6 kilograme pe locuitor, în 2025 acesta a coborât la 63,6 kilograme. Este o reducere de aproximativ 5 kilograme pentru fiecare persoană. A scăzut și consumul de cartofi, de la 79,3 la 74,3 kilograme pe locuitor.

La ouă, schimbarea a fost mai mică: în 2025, un moldovean a consumat în medie aproximativ 252 de ouă, față de aproape 256 în anul precedent.

Datele nu includ raioanele din partea stângă a Nistrului și municipiul Bender.