Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi, 23 aprilie, că au început convorbirile privind delimitarea frontierei lor comune, un pas important pentru cele două ţări din Caucaz care s-au confruntat în mai multe războaie din cauza unor probleme teritoriale, relatează G4media.ro.

Ministerul de Interne din Azerbaidjan a anunţat că grupuri de experţi procedează la „clarificarea coordonatelor pe bazele unui studiu geodezic al terenului”.

Ministerul de Interne armean, care a confirmat „lucrările de delimitare” a frontierei, a exclus în ceea ce-l priveşte „transferul oricărei părţi din teritoriul suveran al Armeniei” către Baku în urma acestui proces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luna trecută, premierul armean Nikol Paşinian a acceptat solicitarea Baku de a-i fi restituite patru sate frontaliere ocupate de forţele Erevanului în timpul unui război din anii 1990.

Această decizie a provocat manifestaţii a sute de armeni dintr-o regiune frontalieră cu Azerbaidjanul, care se tem de faptul că vor fi izolaţi şi unele dintre casele lor se vor afla sub controlul autorităţilor de la Baku.

Luni, ei au blocat pentru scurtă vreme artera care leagă Armenia şi Georgia, care trece prin apropiere şi care reprezintă pentru populaţia locală principala legătură cu lumea exterioară. De asemenea, ei a încercat să împiedice lucrările de deminare.

Marţi au izbucnit noi proteste în mai multe locuri din Armenia, în special în apropiere de lacul Sevan şi de oraşul Noiemberian.

Săptămâna trecută, cele două ţări rivale şi-au anunţat intenţia de a-şi delimita frontiera pe baza hărţilor datând din epoca sovietică.

Nikol Paşinian a insistat asupra necesităţii de a rezolva diferendele frontaliere pentru a evita un nou război cu Azerbaidjanul.

Cele două foste republici sovietice s-au înfruntat în două războaie, primul în anii 1990 câştigat de Armenia şi soldat cu peste 30.000 de morţi şi al doilea în 2020, câştigat de Azerbaidjan şi care s-a soldat cu peste 6.000 de morţi.

După înfrângerea armeană din 2020, Erevanul a fost constrâns să-i cedeze adversarului său teritorii importante în şi în jurul Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni pe care îl controla de circa 30 de ani.

Amintim că în luna septembrie 2023, Baku a lansat o ofensivă fulger forţându-i pe separatiştii armeni din Karabah să capituleze în câteva zile şi a recăpătat controlul întregului teritoriu.

#Armenia #Azerbaidjan #delimitare #frontiere

Diplomații francezi, germani și britanici elaborează propriul format de negocieri pentru încetarea războiului din Ucraina, cu scopul de a-și asigura un rol în acest proces și de a evita să fie excluși de administrația președintelui american Donald Trump, a relatat The New York Times, conform Kyiv Post.

Oficialii europeni au declarat că cele trei țări colaborează pentru a se asigura că Europa își menține o poziție la masa negocierilor. Parisul și Berlinul preiau inițiativa în formularea unei poziții comune la nivel european, în timp ce Londra participă cu prudență, din cauza unor considerente legate de relația sa cu Washingtonul.

Diplomații au subliniat că soluționarea conflictului din Ucraina și relațiile viitoare cu Rusia reprezintă chestiuni de securitate cruciale pentru Europa, ceea ce exclude dependența totală de Statele Unite, pe care le consideră din ce în ce mai imprevizibile. Deși liderii europeni recunosc că orice negocieri cu Moscova vor fi mediate de SUA, aceștia solicită garanții că un acord de pace nu va fi încheiat fără implicarea lor. Detaliile privind modelele de participare europeană aflate în prezent în discuție nu au fost făcute publice, transmite Digi24.

Manevrele diplomatice din Europa coincid cu dificultățile întâmpinate de Ucraina în numirea unui nou ambasador în SUA. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se străduiește să găsească un candidat cu suficientă experiență, în urma demiterii anterioarei reprezentante, Olga Stefanîșina, pe 3 august. Liderul de la Kiev a confirmat că i-a oferit postul de ambasador Iuliei Sviridenko, care a ocupat funcția de prim-ministru până pe 16 iulie. Sviridenko a refuzat funcția.

Politicienii și foștii oficiali ucraineni au indicat că potențialii candidați ezită să accepte această funcție. Ivanna Klympush-Tsintsadze, o deputată din opoziție, a declarat că cei cu experiența necesară s-ar putea teme că nu se bucură de încrederea președintelui pentru a acționa eficient la Washington.

Postul de ambasador a rămas vacant în contextul în care Ucraina încearcă să obțină asistență militară suplimentară din partea Washingtonului, inclusiv permisiunea de a produce rachete de apărare aeriană Patriot sub licență. Zelenski a semnalat o scădere cu două treimi a livrărilor de rachete de apărare aeriană din partea aliaților, comparativ cu anul 2025.

Următorul trimis va fi, de asemenea, responsabil de gestionarea comunicărilor referitoare la orice inițiative de pace conduse de SUA și de demersurile pe lângă Congres pentru obținerea unui sprijin continuu.

Căutarea unui ambasador este îngreunată de contextul politic creat în urma recentei remanieri guvernamentale efectuate de Zelenski.

Demiterea, în luna iulie, a ministrului apărării, Mihailo Fedorov, a stârnit proteste și critici politice. Deputatul din opoziție Yaroslav Yurchyshyn a sugerat că liderul ucrainean ar putea amâna numirea unui nou reprezentant până după alegerile intermediare din SUA, pentru a evalua mai bine peisajul politic de la Washington.