Armenia şi Azerbaidjan au anunţat marţi, 23 aprilie, că au început convorbirile privind delimitarea frontierei lor comune, un pas important pentru cele două ţări din Caucaz care s-au confruntat în mai multe războaie din cauza unor probleme teritoriale, relatează G4media.ro.

Ministerul de Interne din Azerbaidjan a anunţat că grupuri de experţi procedează la „clarificarea coordonatelor pe bazele unui studiu geodezic al terenului”.

Ministerul de Interne armean, care a confirmat „lucrările de delimitare” a frontierei, a exclus în ceea ce-l priveşte „transferul oricărei părţi din teritoriul suveran al Armeniei” către Baku în urma acestui proces.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luna trecută, premierul armean Nikol Paşinian a acceptat solicitarea Baku de a-i fi restituite patru sate frontaliere ocupate de forţele Erevanului în timpul unui război din anii 1990.

Această decizie a provocat manifestaţii a sute de armeni dintr-o regiune frontalieră cu Azerbaidjanul, care se tem de faptul că vor fi izolaţi şi unele dintre casele lor se vor afla sub controlul autorităţilor de la Baku.

Luni, ei au blocat pentru scurtă vreme artera care leagă Armenia şi Georgia, care trece prin apropiere şi care reprezintă pentru populaţia locală principala legătură cu lumea exterioară. De asemenea, ei a încercat să împiedice lucrările de deminare.

Marţi au izbucnit noi proteste în mai multe locuri din Armenia, în special în apropiere de lacul Sevan şi de oraşul Noiemberian.

Săptămâna trecută, cele două ţări rivale şi-au anunţat intenţia de a-şi delimita frontiera pe baza hărţilor datând din epoca sovietică.

Nikol Paşinian a insistat asupra necesităţii de a rezolva diferendele frontaliere pentru a evita un nou război cu Azerbaidjanul.

Cele două foste republici sovietice s-au înfruntat în două războaie, primul în anii 1990 câştigat de Armenia şi soldat cu peste 30.000 de morţi şi al doilea în 2020, câştigat de Azerbaidjan şi care s-a soldat cu peste 6.000 de morţi.

După înfrângerea armeană din 2020, Erevanul a fost constrâns să-i cedeze adversarului său teritorii importante în şi în jurul Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni pe care îl controla de circa 30 de ani.

Amintim că în luna septembrie 2023, Baku a lansat o ofensivă fulger forţându-i pe separatiştii armeni din Karabah să capituleze în câteva zile şi a recăpătat controlul întregului teritoriu.

#delimitare #frontiere #Azerbaidjan #Armenia

Aproape 100% dintre copiii din Republica Moldova au acces la internet, iar o parte dintre aceștia sunt expuși conținutului dăunător, abuzurilor online și fenomenului de cyberbullying. Declarația aparține directoarei de program în cadrul Centrului Internațional „La Strada”, Cristina Deliu, și a fost făcută în cadrul dezbaterii publice „Accesul copiilor la rețele sociale: între trenduri moderne și pericole”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit expertei, datele recente indică o creștere a riscurilor la care sunt supuși copiii în mediul digital.

Cristina Deliu a explicat că accesul aproape universal la internet vine la pachet cu expunerea copiilor la conținut violent sau sexual, care le poate afecta dezvoltarea emoțională și psihologică.

„Datele recente arată că aproape 100% din copiii țării noastre au acces la internet, inclusiv, copiii din medii mai puțin favorabile. Ultima cercetare realizată de Centrul „La Strada” în 2024 arată că 11% din copiii care au participat la sondaj spun că au întâlnit în mediul online conținut mai puțin plăcut sau conținut dăunător. În limbajul profesionist acest lucru este numit „risc de conținut”, adică copilul se întâlnește cu un conținut care are impact asupra sa, fie e vorba de un conținut violent sau un conținut cu caracter sexual”, a explicat experta centrului „La Strada”.

Cristina Deliu a atras atenția și asupra fenomenului abuzului sexual online, precum și asupra lipsei de conștientizare a copiilor în ceea ce privește tranzacțiile efectuate pe internet.

„O altă cifră îngrijorătoare este cifra de 6% din copii care au primit, prin intermediul platformelor de comunicare, diferite propuneri cu caracter indecent. Aici deja este vorba de abuz sexual în mediul online. În plus, 7% dintre copii au făcut cumpărături în mediul online, fără a înțelege că ei fac cumpărături, folosind cardurile părinților”, a mai spus Cristina Deliu.

Totodată, reprezentanta Centrului „La Strada” a subliniat că fenomenul cyberbullyingului este tot mai prezent în rândul copiilor și are efecte serioase asupra acestora.

„O altă cifră care trezește îngrijorare este că 6% din copii s-au confruntat cu situații de cyberbullying în mediul online. Este un fenomen care se întâmplă tot mai frecvent, iar copii sunt vizați în primul rând. Cyberbullying este fenomenul de hărțuire a copiilor în mediul online”, a mai spus experta.

Dezbaterea publică „Accesul copiilor la rețele sociale: între trenduri moderne și pericole” este ediția a 348-a din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Agenția IPN desfășoară acest ciclu cu sprijinul Fundației germane Hanns Seidel.