Profesioniștii din Moldova și Ucraina au reușit să deblocheze importul de carne de pui ucraineană și să evite riscurile economice pentru Moldova.

Pe 4 martie a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanții ANSA din Moldova și ai Serviciului de Stat pentru Siguranța Alimentelor din Ucraina, conform rupor.md. Urmare a reuniunii, s-a convenit asupra unui algoritm de reluare a importului de carne de pasăre ucraineană congelată și refrigerată în Moldova.

Acest progres este cu atât mai important dacă ținem cont că, cu doar o zi înainte de întâlnire, situația părea extrem de complicată și conținea riscuri semnificative pentru economia Republicii Moldova.

În negocierile preliminare cu partea ucraineană, autoritățile din Moldova au insistat asupra unor proceduri suplimentare de control al calității cărnii de pui ucrainene. În special, a fost vorba despre un format de verificări la distanță, cu participarea inspectorilor de stat ucraineni. De asemenea, livrările de carne de pasăre refrigerată rămâneau blocate, iar ANSA era dispusă să discute doar despre carne de pasăre congelată.

Ucrainenii au considerat acest cerințe excesive și neconforme cu practica consacrată a OMC, precum și cu normele Uniunii Europene, la care ambele țări aspiră să adere. Kievul a declarat public că este pregătit să acționeze exclusiv în cadrul dreptului internațional și al principiului parității. În paralel, în cabinetul de miniștri al Ucrainei a fost pregătit un proiect de decizie privind posibilitatea introducerii unui embargo asupra produselor vinicole moldovenești în cazul în care restricția nu va fi ridicată.

Acest semnal a fost perceput foarte serios în Moldova. Sectorul vinicol este strategic pentru țară, formând o parte importantă a exporturilor, asigurând locuri de muncă în regiuni și având o sensibilitate socială ridicată. Piața ucraineană rămâne una dintre cele mai importante destinații pentru vinurile moldovenești. Posibilele restricții comerciale ar fi putut duce la pierderi de venituri valutare, excedente de produse pe piața internă și presiuni asupra prețurilor.

Astfel, discuția despre procedurile veterinare risca să se transforme, de fapt, într-un conflict economic mai larg, cu riscul unor restricții reciproce.

Decisiv a fost faptul că părțile au reușit să readucă discuția în plan tehnic. Pe 4 martie, reprezentanții autorităților competente au avut o întâlnire constructivă și au convenit asupra unui algoritm clar de acțiuni.

S-a stabilit că întreprinderile care au dreptul de a exporta în țările UE și care funcționează în sistem de ciclu închis de producție (având propriile abatoare) vor putea relua livrările după efectuarea analizelor de laborator pentru 10 probe de ser sanguin în laboratoare din UE. După confirmarea conformității cu standardele de siguranță, pentru fiecare unitate de producție va fi deschis exportul atât pentru carne de pasăre congelată, cât și refrigerată.

Partea ucraineană a selectat deja un număr reprezentativ de probe și le-a trimis către laboratoarele de referință ale UE. Acest lucru a devenit un semnal important al disponibilității de a acționa transparent și conform regulilor europene.

De fapt, părțile au convenit asupra unui mecanism care:

se bazează pe standardele UE, recunoscute de ambele state;
elimină componenta politică din procesul de control;
oferă predictibilitate mediului de afaceri;
menține un nivel ridicat de siguranță sanitară.

De ce a fost important pentru țara noastră

Prevenirea escaladării a avut o importanță directă pentru economia Moldovei. În primul rând, a fost evitat riscul unui război comercial. Chiar și restricțiile pe termen scurt asupra produselor vinicole moldovenești ar fi putut provoca pierderi financiare semnificative pentru producători și pentru bugetul de stat.

În al doilea rând, a fost menținută stabilitatea comerțului bilateral cu Ucraina – unul dintre partenerii regionali-cheie ai Moldovei. În contextul unei situații geopolitice complicate, predictibilitatea relațiilor comerciale este critică pentru mediul de afaceri.

În al treilea rând, Moldova și-a confirmat reputația de țară capabilă să rezolve problemele controversate prin dialog profesional, și nu prin conflicte de lungă durată. Pentru investitori și partenerii internaționali, acest lucru este important.

Un factor-cheie a fost faptul că profesioniștii de pe ambele părți au reușit să separe problemele tehnice de retorica politică. Mulțumirile reciproce pentru cooperare, exprimate după întâlnire, indică revenirea la un format constructiv, deoarece intervențiile politicienilor moldoveni au făcut doar rău. Ei ar fi trebuit de la bun început să se abțină de la asemenea implicații și să nu împiedice specialiștii să-și facă treaba.

Povestea cu carnea de pui ucraineană a demonstrat cât de fin poate fi echilibrul dintre cerințele sanitare și interesele economice. Ea a arătat, de asemenea, că un dialog constructiv la timp poate preveni o reacție în lanț a restricțiilor, care ar fi putut lovi dur sectoare întregi ale economiei țării noastre.

Moldova a reușit să păstreze stabilitatea sectorului vinicol și să susțină dinamica pozitivă a comerțului bilateral. Astfel părțile au demonstrat că, chiar și în condiții dificile, este posibil un compromis rațional. Tocmai profesionalismul și disponibilitatea de a asculta argumentele partenerului au permis transformarea unei potențiale crize comerciale într-un cadru de cooperare pragmatică — fără pierderi pentru stabilitatea economică a Moldovei și fără subminarea încrederii dintre două state vecine.

#carne de pui #import #Moldova #Ucraina

Ministrul interimar român al Apărării, Radu Miruță, a anunțat vineri, 14 august, că, în ultimele 96 de ore, radarele MApN au detectat peste 100 de drone în proximitatea spațiului aerian românesc. Câteva zeci dintre acestea au fost lansate în roiuri, în cadrul a șapte atacuri asupra porturilor dunărene din Ucraina, iar aeronavele de luptă NATO au fost ridicate de șapte ori. Precizările vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi, transmite antena3.ro.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”.

Nu există însă indicii conform cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat Radu Miruță.

„Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Mai multe fragmente de dronă au fost descoperite

Patru drone au fost descoperite în România într-o singură zi. Vineri dimineaţa, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost găsite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea, au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunţat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului.

Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona din Tulcea a zburat deasupra unui sat din județ. Paul Berechet a filmat aeronava fără pilot în timp ce traversa cerul deasupra satului Răchelu, aflat pe raza localității Luncavița, la câțiva kilometri de zona în care s-ar fi prăbușit drona.