Un polițist de frontieră ucrainean a solicitat azil în România în timpul unei întâlniri de lucru cu colegii români și ucraineni, afirmând că nu dorește să se întoarcă în acasă.

Potrivit informațiilor, un ofițer al Serviciului de Grăniceri de Stat din Ucraina a ajuns pe teritoriul României în cadrul unei anchete comune privind reținerea unui cetățean ucrainean, scrie Strana.UA.

Este vorba despre un maior în vârstă de 28 de ani, originar din regiunea Odesa.

În timpul misiunii desfășurate împreună cu reprezentanți ai părții ucrainene și române, acesta s-ar fi separat temporar de grup, sub pretextul că merge la o toaletă publică, însă ulterior ar fi contactat colegi străini și le-ar fi solicitat acordarea statutului de refugiat în România.

În Ucraina a fost deschisă o anchetă oficială în legătură cu acest caz.

Cazul nu este primul de acest gen. În contextul invaziei la scară largă, mai mulți polițiști de frontieră și lucrători vamali ucraineni ar fi părăsit țara.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#frontieră Ucraina-România #graniceri #război Ucraina #vamesi

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.