Un pompier ucrainean şi-a găsit familia moartă după un atac rusesc cu drone în timp ce a fost trimis să stingă focul

O adevărată tragedie pentru un pompier din orașul Priluki, situat în inima Ucrainei, care a fost chemat să stingă un incendiu izbucnit la o clădire rezidenţială, în urma unui atac ncu dronă lansat de Rusia. Printre ruinele fumegânde, acesta a descoperit cu groază că trei dintre cele cinci persoane ucise era chiar membri ai familiei sale: soţia, fiica şi nepotul de doar un an. Alte nouă persoane au fost rănite în atacul care a devastat comunitatea locală, scrie adevărul.ro.

Poliția Națională a Ucrainei a transmis un mesaj emoționant joi, 6 iunie, în care a confirmat identitatea uneia dintre victime: Darina Şhigida, fiica pompierului și ofițer de poliție în serviciu în momentul tragediei.

„Trei generații… Nu există cuvinte care să aline această durere”, scrie în comunicatul poliţiei.

Darina Şhigida, fiica pompierului, în vârstă de doar 25 de ani, era ofițer de poliție din 2020.

„Era puternică, inteligentă și sinceră. Și-a onorat jurământul cu loialitate, acționa corect și avea un profund simț al datoriei – așa o vor ține minte colegii ei și toți cei care au cunoscut-o. (…) . Încă din copilărie, visul și chemarea ei au fost să devină ofițer de poliție. Tatăl ei, pompier, i-a insuflat dorința de a ajuta oamenii. Iar soțul ei, și el ofițer de patrulare, i-a fost mereu alături în carieră”, au mai scris reprezentanţii Poliţiei Naţionale despre tânăra ucisă.

„Al 632-lea copil ucis de Rusia”

Imaginea emoționantă care circulă pe rețelele sociale, cu băiețelul ei ținut în brațe, îmbrăcat într-o jachetă groasă și o căciuliță de iarnă, a devenit un simbol dureros al pierderii și al cruzimii acestui război.

Potrivit președintelui Volodimir Zelenski, copilul este al 632-lea minor ucis de Rusia de la începutul invaziei la scară largă. Într-un mesaj transmis joi pe Telegram, liderul ucrainean a condamnat atacul, descriindu-l drept „un nou act de teroare comis de forțele ruse”și a cerut din nou intensificarea presiunilor internaționale asupra Kremlinului.

„Este un nou motiv pentru a impune sancțiuni maxime și pentru a acționa colectiv. Forța contează, și doar forța poate pune capăt acestui război”, a spus el, adăugând că Ucraina „așteaptă acțiuni decisive din partea SUA, Europei și tuturor celor care pot contribui la schimbarea acestor realități tragice”.

În ciuda discursurilor oficiale ale Moscovei despre dorința de pace (cel mai recent vehiculat miercuri, când Vladimir Putin i-a transmis Papei Leon al XIV-lea că Rusia dorește încheierea conflictului), atacurile asupra civililor continuă. Potrivit aceleiaşi surse, doar în această săptămână, peste 30 de civili și-au pierdut viața și peste 150 au fost răniți, inclusiv opt persoane în ultimele 24 de ore.

Tragedia din Priluki s-a produs la puțin timp după o convorbire telefonică între Putin și fostul președinte american Donald Trump, în care liderul rus a promis represalii în urma unui atac ucrainean asupra unei baze aeriene rusești.

Rusia pare să își fi intensificat atacurile cu drone, după ce a reușit să producă în țară o variantă proprie a dronelor Shahed, fabricate inițial în Iran, acestea fiind acum utilizate tot mai frecvent în lovituri aeriene împotriva infrastructurii civile ucrainene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pompier #tragedie #familie #Ucraina

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.