Corpul neînsuflețit al unui preot din judeţul Arad a fost recuperat de autorităţi dintr-o baltă de pescuit. Oamenii legii din România fac cercetări privind cauzele decesului, informaţii preliminare arătând că pe corp nu există urme de violenţă, transmite Agerpres.

„Poliţiştii Secţiei 5 Rurală Ineu au fost sesizaţi despre un cadavru, găsit într-o baltă de pescuit din localitatea Camna. În urma cercetării la faţa locului, cadavrul a fost identificat în persoana unui bărbat de 54 de ani, din Arad”, a informat miercuri Inspectoratul de Poliţie Judeţean Arad.

Cadavrul preotului a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Arad pentru autopsie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu sunt suspiciuni cu privire la săvârşirea vreunei fapte penale”, a mai transmis inspectoratul.

Poliţiştii cred că cel mai probabil a fost vorba de un accident și că preotul ar fi căzut în apă.

Reprezentanţii Arhiepiscopiei Aradului au precizat pentru AGERPRES că preotul Aurel Jigovan a slujit în ultimii ani la un centru de bătrâni din municipiul Arad, după ce anterior a fost preot la Penitenciarul Arad şi la Parohia Baraţca.

#deces #preot #Romania

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.