Colegiul de disciplină și etică a inițiat o procedură disciplinară pe numele lui Igor Buliga, procuror în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, oficiul Rîșcani. Potrivit zdg.md, acuzatorul de stat este suspectat că ar fi hărțuit sexual o studentă care își efectua stagiul de practică. Colegiul a fost sesizat de către Inspecția Procurorilor.

Potrivit acelorași surse ale zdg.md, în septembrie 2024, procurorul i-ar fi făcut studentei apropouri indecente și chiar ar fi atins-o în unele zone ale corpului. Într-una dintre zile, în timpul orelor de stagiu, acuzatorul de stat i-ar fi spus tinerei ce se afla în biroul acestuia să încuie prima ușă. Ar fi urmat mai multe cuvinte de laudă în adresa tinerei, iar în final studenta l-a anunțat că merge la baie, expediind de acolo un mesaj către o persoană apropiată prin care o anunța că îi este frică.

Sursa citată mai menționează că procurorul general, Ion Munteanu, a depus la Consiliul Superior al Procurorilor un demers pentru inițierea urmăririi penale în privința procurorului Igor Buliga.

Între timp, Violina Moraru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale (PG), a confirmat că pe numele procurorului se examinează o sesizare cu privire la pretinse acțiuni de hărțuire sexuală. „Confirmăm examinarea de către Procuratura Generală a unei sesizări aferent unor pretinse acțiuni de hărțuire sexuală care ar fi fost comise de către procurorul nominalizat”, a menționat Violina Moraru.

Procurorul Igor Buliga nu a comentat, deocamdată, acuzațiile ce i se aduc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Igor Buliga activează în sistemul procuraturii din iulie 2001, conform procuror.magistrat.md.

Din 28 decembrie 2016 este procuror în Procuratura municipiul Chișinău. Conform celei mai recente declarații de avere și interese personale ale procurorului, anul trecut, Igor Buliga a obținut venituri salariale în valoare de 259 465 de la PG. Acesta mai declară o donație în valoare de 290 000 de lei.

#acuzatii #hartuire sexuala #procuror

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.