Judecătoria Chișinău, sediul Centru a pronunțat sentința într-o cauză penală deferită justiției de către Procuratura Anticorupție, ce vizează acțiunile unui procuror în Procuratura sectorul Rîşcani municipiul Chişinău și intermediarul acestuia, acuzați de corupere pasivă și respectiv trafic de influență.

Potrivit responsabililor, urmărirea penală a fost pornită în luna februarie 2016, de către Procuratura Anticorupție în baza unui denunț și expediată în instanța de judecată în luna septembrie 2016. Această cauză penală s-a examinat în instanța de judecată pe parcursul a 6 ani de zile, fiind petrecute circa 140 de ședințe.

Conform denunțătorului și rezultatul efectuării urmării penale, s-a stabilit că intermediarul acționând în participație cu procurorul, a pretins de la un cetățean acuzat de comiterea infracțiunii de escrocherie, suma de 12 000 Euro, pentru scoaterea acestuia de sub urmărire penală și clasarea procesului penal.

„Urmare a acestor cerințe, pentru emiterea de către procuror a ordonanței de clasare a cauzei penale, denunțătorul i-a transmis intermediarului banii pretinși anterior în două tranșe și anume, 5000 euro până și 7000 euro după emiterea ordonanței de clasare a cauzei penale. Procurorul primind din prima tranșă suma de 4000 euro pentru realizarea promisiunii, convenind ca restul mijloacelor financiare să-i fie transmise după primirea de către denunțător a ordonanței de clasare. Mijloacele bănești au fost transmise intermediarului sub controlul organului de urmărire penală de către denunțător și depistați în cadrul percheziției efectuate”, se arată în nota informativă a PA.

Prin sentință din 07 iulie 2023, instanța a dispus achitarea totală a procurorului, persoana cu funcție demnitate publică și a complicelui, acuzați de săvârșirea infracțiunii de corupere pasivă, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

„Instanța a dispus condamnarea parțială a complicelui, pentru săvârșirea a două capete de acuzare de trafic de influență, cu liberarea de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție, iar pentru al treilea capăt de acuzare fiind condamnat la 5 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis, fiind dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, pe un termen de probă de 5 (cinci) ani. Corpurile delicte, banii în sumă de 6600 euro, sunt păstrate la materialele cauzei penale până la rămânerea definitivă a sentinței, cu ulterioara trecere în proprietatea statului”.

Totodată, de la complice, s-a dispus confiscarea în proprietatea statului contravaloarea sumei de 8250 euro rezultată din infracțiune.

Sentința fiind considerată de către procuror ilegală și neîntemeiată, a fost atacată cu apel la Curtea de Apel Chișinău. Extras din apel, în care se regăsesc o parte din argumentele contestării, este atașat mai jos la acest comunicat. Anterior, Procuratura Anticorupție a publicat un comunicat de presă pe acest caz.

PA spune că, până la publicarea comunicatului, pe portalul Național al Instanțelor de Judecată nu a fost identificat dispozitivul sau sentința motivată de achitare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acte de coruptie #Procuratura Anticoruptie.#procuror

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.