Un profesor al Universităţii Oradea, România, a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la fraudă cu fonduri europene de peste 100.000 euro. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Bucureşti, într-un proces declanşat de procurorii DNA.

Este vorba despre Ioan Hathazi, decanul Facultății de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației din Universitatea Oradea, acuzat că a fost complicele unui administrator de firmă, Cristian Florian Ştefănică, patronul firmei „Hitech Automatizări” SRL, care au obținut 560.000 lei printr-un proiect de cercetare făcut între anii 2009-2012 doar pe hârtie.

Hathazi a furnizat documente false, inclusiv un contract de parteneriat între firmă și Universitate, dar pe care atât ștampila, cât și semnătura rectorului de atunci, Cornel Antal, au fost contrafăcute. În plus, după cum arătau procurorii DNA, cei doi le-au încheiat contracte de muncă altor universitari, care habar nu aveau de proiect, dar cărora, culmea, li s-au plătit contribuțiile sociale. Pentru implicarea sa în afacerea lui Ştefănică, profesorul universitar ar fi trebuit să beneficieze de un procent din banii încasaţi de la autoritatea contractantă în baza contractului de finanţare.

Cum acest lucru nu s-a întâmplat, Hathazi s-a răzbunat: în 2013, a sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă în legătură cu semnăturile de pe documentele depuse în dosarul de finanţare, devenind şi el, la rându-i inculpat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei doi au fost trimişi în judecată de DNA şi condamnați de Tribunalul București la câte 3 ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă care a fost redusă cu un an, acum, de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a obligat totodată pe cei doi să returneze fondurile încasate fraudulos.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, iar universitarul şi-a înaintat demisia din funcţia de decan al Facultății de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației Oradea.

#condamnare #Oradea #profesor

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.