Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Un profesor român, condamnat pentru fraudă cu fonduri europene. Tot el și-a denunțat complicele

22 Apr. 2024, 15:34
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
22 Apr. 2024, 15:34 // În Lume //  Realitatea.md

Un profesor al Universităţii Oradea, România, a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la fraudă cu fonduri europene de peste 100.000 euro. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Bucureşti, într-un proces declanşat de procurorii DNA.

Este vorba despre Ioan Hathazi, decanul Facultății de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației din Universitatea Oradea, acuzat că a fost complicele unui administrator de firmă, Cristian Florian Ştefănică, patronul firmei „Hitech Automatizări” SRL, care au obținut 560.000 lei printr-un proiect de cercetare făcut între anii 2009-2012 doar pe hârtie.

Hathazi a furnizat documente false, inclusiv un contract de parteneriat între firmă și Universitate, dar pe care atât ștampila, cât și semnătura rectorului de atunci, Cornel Antal, au fost contrafăcute. În plus, după cum arătau procurorii DNA, cei doi le-au încheiat contracte de muncă altor universitari, care habar nu aveau de proiect, dar cărora, culmea, li s-au plătit contribuțiile sociale. Pentru implicarea sa în afacerea lui Ştefănică, profesorul universitar ar fi trebuit să beneficieze de un procent din banii încasaţi de la autoritatea contractantă în baza contractului de finanţare.

Cum acest lucru nu s-a întâmplat, Hathazi s-a răzbunat: în 2013, a sesizat Departamentul de Luptă Antifraudă în legătură cu semnăturile de pe documentele depuse în dosarul de finanţare, devenind şi el, la rându-i inculpat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cei doi au fost trimişi în judecată de DNA şi condamnați de Tribunalul București la câte 3 ani de închisoare cu suspendare, pedeapsă care a fost redusă cu un an, acum, de Curtea de Apel Bucureşti, care i-a obligat totodată pe cei doi să returneze fondurile încasate fraudulos.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, iar universitarul şi-a înaintat demisia din funcţia de decan al Facultății de Inginerie Electrică și Tehnologia Informației Oradea.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!