O companie franceză le va oferi, la propriu, clienților săi ocazia de a lua masa în stratosferă. „Restaurantul spațial” al companiei Zephalto va fi o capsulă presurizată, numită Celeste, atașată la un balon stratosferic, iar prețul unei astfel de experiențe culinare nu va fi unul tocmai redus.

Zephalto a început deja să facă așa-numite „pre-rezervări” pentru viitorul său restaurant spațial.

Locurile la bordul primelor zboruri, programate de la sfârșitul lui 2024, au fost deja „securizate”, iar acum se vând bilete pentru 2025, anunță compania.

Pe lângă faptul că masa va fi servită efectiv la marginea stratosferei, adică la o înălțime de 25 de kilometri de suprafața terestră, preparatele vor fi gătite de bucătari cu stele Michelin.

Astfel, bucatele pe care le vor gusta doritorii vor avea garanția celui mai înalt standard de calitate posibil în lumea restaurantelor. Prețul unei astfel de exepriențe culinare însă, nu este unul tocmai redus.

Pre-rezervările pentru o masă luată tocmai în stratosferă încep de la 10.000 de euro, transmite CNN. Acesta nu este însă costul total al experienței, în această sumă intrând numai prețul preparatelor.

Întreaga călătorie cu capsula presurizată Celeste, cea care asigură pachetul turistic oferit de compania Zephalto și care este atașată de un balon stratosferic, costă nu mai puțin de 120.000 de euro.

Cât despre durata călătoriei, compania promite să transporte șase pasageri la altitudine maximă în 90 de minute, la o viteză de patru metri pe secundă.

Capsula Celeste va pluti apoi deasupra Pământului timp de trei ore, „suficient timp pentru o masă cu mai multe feluri și de câteva pahare de vin franțuzesc fin”. Călătoria dus-întors în stratosferă va dura șase ore și va oferi „vederi de neegalat” asupra Pământului și o experiență culinară rafinată, promite Vincent Farret d’Astiès, fondatorul Zephalto.

Călătoria include mese gourmet atât înainte, cât și în timpul zborului, aperitive, degustare de vinuri, fotografie din spațiu și posibilitatea de a împărtăși instantaneu experiența cu oamenii de pe Pământ prin Wi-Fi. Zephalto vizează 60 de zboruri pe an, odată ce va începe operațiunile comerciale. A efectuat deja trei zboruri de testare cu piloți la bord, deși niciunul nu a atins altitudinea maximă.

Compania se așteaptă să atingă înălțimea-țintă într-un zbor de testare la sfârșitul acestui an. Zborurile vor fi deschise persoanelor de toate vârstele și nu este nevoie de pregătire prealabilă. Celeste este planificată să decoleze din Franța. Aceste capsule nu vor atinge, de fapt, spațiul suborbital, dar vor zbura semnificativ mai sus decât un avion comercial.

Baloanele cu echipaj la mare altitudine nu sunt o idee nouă. În 1931, fizicianul elvețian Auguste Piccard a urcat 16 km într-o capsulă presurizată atașată de un balon cu heliu, devenind prima persoană care a ajuns vreodată în stratosferă.

#masa #meniu #restaurant #spatiu

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.