A vorbi despre cineva pe la spate nu e prea frumos, dar nu trebuie să fie așa, zic cercetătorii.
Dacă informațiile partajate se bazează pe adevăr, acestea pot avea de fapt un efect pozitiv asupra relațiilor noastre cu ceilalți, potrivit unui nou studiu.
Descoperirile se bazează pe un model matematic care a câștigat recent premiul Ig Nobel, un premiu satiric conceput pentru a face oamenii să râdă și apoi să-i facă să gândească.
Spre exemplu, ar putea fi o modalitate bună de a judeca fiabilitatea altuia. Dacă cineva împărtășește informații false despre o terță persoană, în beneficiul personal, ascultătorul ar putea fi capabil să detecteze minciunile și să ajungă să nu aibă încredere în mincinos, adică o formă de pedeapsă socială.
Concluzia: nu există bârfe bune sau bârfe rele, toate sunt utile, într-un fel sau altul
Alternativ, dacă cineva împărtășește informații adevărate despre o terță parte, acest lucru ar putea îmbunătăți încrederea între indivizi, promovând și susținând astfel cooperarea de grup și munca în echipă.
Folosind un model matematic simplificat, o echipă internațională de cercetători a încercat să exploreze subiectul.
Modelul a fost realizat de Paul van Lange, de la Vrij Universiteit Amsterdam, Szabolcs Számadó, de la Academia Maghiară de Științe și Junhui Wu, de la Academia Chineză de Științe din Beijing.
„De exemplu, s-ar putea să concurezi cu un coleg de muncă pentru o promovare oarecare, în care doar unul dintre voi poate obține postul”, explică autorul și metascientist Leo Tiokhin de la Universitatea de Tehnologie Eindhoven din Olanda.
„În astfel de situații, oamenii sunt interdependenți negativ: eșecul unei persoane înseamnă succesul altora. Se poate aștepta ca astfel de situații să ducă la bârfe rele care să facă rău colegilor, sau chiar la bârfe sincere atunci când conținutul bârfei este deja negativ”, au mai spus ei, în studiul lor.
