Oficialii din Indonezia susțin că una dintre cele cinci nave subacvatice naționale, care avea avea la bordul ei 53 de persoane, a dispărut. Aceasta a fost realizat la sfârșitul anilor 1970 și a fost renovătă acum doi ani în Coreea de Sud. Submarinul nu a mai fost de găsit, după ce a plecat în larg într-un exercițiu, în regiunea de nord lângă insula Bali.

Potrivit unor rapoarte publicate de către autorități, submarinul a dispărut după ce i-a fost permisă scufundarea în ape mai adânci. După o scurtă perioadă de timp, echipajul nu a mai raportat nimic dispecerilor de la baza de operațiuni.

Se crede că submarinul, fabricat în Germania, a dispărut în apele aflate la aproximativ 100 de mile de coasta Bali. Șeful militar al Indoneziei a declarat că au fost expediate nave de război pentru a găsi nava KRI Nanggala-402.

Oficialii au solicitat ajutorul Australiei și Singapore în căutarea navei. Țările încă nu au venit cu un răspuns în acest sens.

„Marina națională caută nava în prezent. Cunoaștem zona, dar este destul de adâncă”, a declarat primul amiral Julius Widjojono.

#Indonezia #nava subacvatica #submarit disparut

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.