Timpul de așteptare a trenului pentru copii, dar și părinții lor va fi mai plăcut de acum încolo, după ce în interiorul Gării Chișinău a fost inaugurat un teren de joacă. Proiectul a fost susținut și finanțat de către Asociația pentru Susținerea Inițiativelor Comunitare și Sportului (A.S.I.C.S.), la solicitarea Căii Ferate din Moldova.

VICTORIA KRIUKOVA, director A.S.I.C.S.

„Apreciem mult modernizarea prin care trece acum Calea Ferată din Moldova. Dorim ca pasagerii să aibă parte de condiții europene, iată de ce am decis să susținem inițiativa CFM-ului de a amenaja aici un teren de joacă. De astăzi pentru micuții și părinții lor timpul de așteptare va fi mult mai interesant și plăcut”.

DMITRI PROHNIȚCHI, șeful Serviciului Comercial al CFM

„Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Republica Moldova se bucură mult de un parteneriat frumos cu Asociația obștească A.S.I.C.S. care a adus aportul său la amenajarea unui teren de joacă în Gara Feroviară Chișinău. Deoarece în ultimi ani a crescut fluxul de pasageri, 120 de mii de anual, iar 30% dintre aceștia sunt copii, ne-am gândit că ar fi frumos să amenajăm un loc pentru distracție, pentru ca timpul de așteptare a trenului să fie mai plăcut”.

Călătorii, în special părinții cu copii, apreciază inițiativa de a le crea condiții micilor pasageri, atât timp cât sunt în așteptarea trenului.

“Am călătorit foarte mult cu copiii, mai ales cu trenul. Deși în Republica Moldova trenurile nu întârzie, acest timp petrecut cu copiii pe peron, înainte de plecare, trece foarte greu, pentru că micuții sunt plini de energie și sunt mereu tentați de a explora lucruri noi, iar un astfel de teren de joacă, evident, facilitează această perioadă de așteptare”.

„De obicei, copiii suportă foarte greu drumul. Dar aici, în această gară, e foarte bine, e bine că există acest teren de joacă”, a menționat o altă mamă care, la fel, a rămas încântată de terenul de joacă amenajat în interiorul Gării din Chișinău.

Și micuții sunt entuziasmați de ce au găsit pe platforma de joacă:

“Îmi place foarte mult acest castel, îmi place acest tobogan pentru că e foarte plăcut”.

„Mie îmi place acest aragaz de jucărie, care funcționează ca unul adevărat. În orașul unde locuiesc eu, în Kiev, nu am întâlnit o astfel de bucătărie care să fie funcțională”.

Proiectul inițiat de Căile Ferata din Moldova și susținut de A.S.I.C.S. ar putea fi extins.

#A.S.I.C.S.#Gara Chisinau #teren de joaca

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.