După 20 de luni de restricții, Statele Unite își redeschid luni, 8 noiembrie, graniţele terestre şi aeriene pentru călătorii vaccinaţi anti-COVID-19. Intrarea nu va fi însă complet liberă, autorităţile americane intenţionează să monitorizeze starea de vaccinare a călătorilor şi vor continua, în acelaşi timp, să solicite teste COVID-19 negative.

Pentru călătorii care sosesc cu avionul, SUA vor solicita începând de luni, pe lângă dovada vaccinării şi un test realizat cu cel mult trei zile înainte de plecare, stabilirea de către companiile aeriene a unui sistem de urmărire a contactelor.

Pentru călătoriile pe uscat, restricţiile vor fi ridicate în două etape.

Începând de luni vor putea trece graniţa cu Canada sau Mexic persoanele care călătoresc din motive considerate neesenţiale, de exemplu familiale sau turistice, cu condiţia să fie vaccinate.
Persoanele ale căror călătorii sunt necesare – de exemplu şoferii de camion – vor fi scutite de la aceste condiții.
Începând din ianuarie, obligaţia de vaccinare se va aplica tuturor vizitatorilor care trec graniţele terestre, indiferent de motivul intrării.

Autorităţile sanitare americane au indicat că vor fi acceptate toate vaccinurile aprobate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). În prezent, conform procedurii de urgenţă a OMS, este vorba de vaccinurile AstraZeneca, Johnson & Johnson, Moderna, Pfizer / BioNTech, Covaxin, Sinopharm şi Sinovac.

Reamintim că interdicţia de călătorie impusă de preşedintele Donald Trump la începutul lui 2020, confirmată ulterior de succesorul său, Joe Biden, a fost criticată pe scară largă şi a devenit emblematică pentru bulversările provocate de pandemie.

Pentru a se proteja de ţările cel mai afectate de COVID-19, Donald Trump a impus restricţii călătorilor provenind din China începând cu februarie 2020. Apoi, în 13 martie, a venit rândul ţărilor europene din spaţiul Schengen. Marea Britanie şi Irlanda au urmat câteva zile mai târziu, în timp ce graniţele terestre cu Mexic şi Canada au fost în mare parte închise.

Pentru a face faţă afluxului de cereri, companiile aeriene au crescut numărul zborurilor transatlantice şi vor folosi aeronave mai mari pentru că această ridicare a restricţiilor reprezintă şi o gură de aer proaspăt pentru un sector puternic afectat de criza declanşată de pandemie.

La rândul lor, autorităţile mexicane se aşteaptă la blocaje masive în trafic la punctele de trecere a frontierei.

„Vor fi instalate toalete portabile deoarece oficialii americani se aşteaptă la timpi de aşteptare care ar putea atinge patru ore. Le cerem şoferilor să dea dovadă de răbdare”, a declarat Cesar Alberto Tapia, directorul pentru siguranţa traficului al oraşului de graniţă Ciudad Juarez, care este conectat cu El Paso (Texas) prin trei poduri internaţionale.

#certificat vaccin #COVID-19 #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.