Tot mai mulți turiști aleg să își petreacă vacanțele de vară în regiuni cu temperaturi mai blânde, pe fondul valurilor de căldură care afectează Europa. Un nou clasament realizat de aplicația de călătorii Polarsteps a desemnat cele mai răcoroase destinații europene pentru vara anului 2026, iar primele locuri sunt ocupate de Islanda, Finlanda și Norvegia, potrivit Euronews.

Indicele „Summer Heat Escape” a analizat 25 de țări europene în funcție de mai mulți factori care influențează confortul în sezonul cald. Printre aceștia se numără temperaturile medii din luna august, temperaturile nocturne, temperatura apei mării, suprafața împădurită, densitatea populației și posibilitățile de campare în natură.

Pe primul loc se află Islanda, cu un scor de 83,81 puncte din 100. Țara înregistrează în august temperaturi medii de doar 10,7 grade Celsius pe timpul zilei și 8,1 grade pe timpul nopții, fiind una dintre cele mai răcoroase destinații de pe continent.

Finlanda ocupă locul doi, datorită temperaturilor moderate și faptului că aproape trei sferturi din suprafața țării este acoperită de păduri. În luna august, temperaturile medii ajung la aproximativ 17 grade Celsius.

Pe locul trei se află Norvegia, apreciată pentru clima blândă și apele foarte reci. În unele zone, temperatura mării coboară până la aproximativ 5 grade Celsius chiar și în august.

Suedia se clasează pe locul patru, urmată de Estonia, Letonia și Lituania, ceea ce confirmă popularitatea tot mai mare a statelor baltice în rândul celor care caută vacanțe fără temperaturi extreme.

Clasamentul este completat de Elveția, Irlanda și Regatul Unit.

Top 10 cele mai răcoroase destinații din Europa în vara anului 2026:

Islanda
Finlanda
Norvegia
Suedia
Estonia
Letonia
Lituania
Elveția
Irlanda
Regatul Unit

Autorii studiului recomandă și coasta Atlanticului pentru cei care preferă temperaturi mai ridicate, dar vor să aibă la îndemână ape reci pentru înot. Astfel de condiții pot fi găsite în anumite regiuni din Franța, Spania și Portugalia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula #Europa #top

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.