Produsele cu impact energetic, comercializate în Republica Moldova, vor trebui să corespundă standardelor europene privind cerințele de proiectare ecologică. O hotărâre în acest sens a fost aprobată miercuri de Guvern, la propunerea ministerului Energiei.

Noile cerințe de proiectare ecologică se aplică la o gamă variată de produse, inclusiv sursele de lumină, aparatele electrocasnice, dispozitivele electronice și sistemele de încălzire. Reglementările introduse vizează optimizarea consumului de energie, creșterea durabilității produselor și furnizarea de informații clare pentru consumatori, astfel încât aceștia să poată alege echipamente eficiente din punct de vedere energetic și ecologic.

Principalul scop al acestui proiect este de a contribui la reducerea consumului de energie în sectorul casnic, întrucât utilizarea aparatelor proiectate ecologic va economisi anual 232 GWh de energie eletrică. La fel, se propune atingerea obiectivului de economisire anuală a energiei de aproximativ 0,8% pe an până în 2030.

În plus, reglementările vor contribui la economii importante de energie și vor sprijini cetățenii în reducerea costurilor de consum energetic în gospodării.

Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor va monitoriza conformitatea produselor reglementate pentru a asigura că toate produsele puse pe piață respectă noile cerințe ecologice și de eficiență energetică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul a fost elaborat cu suportul Uniunii Europene, prin intermediul programului „Abordarea impactului crizei energetice în Republica Moldova”, implementat de PNUD, iar promovarea acestuia a fost efectuata cu suportul Expertise France, parte a Grupului AFD, prin intermediul proiectului „Moldovan Green Transition Technical Assistance Facility”.

#Moldova #produse #testare

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.