Noul preşedinte al Ungariei, Tamas Sulyok, a promulgat legea de ratificare a aderării Suediei la NATO, a anunţat, marţi, 5 martie 2024, Preşedinţia de la Budapesta, conform Reuters.

Parlamentul ungar a aprobat primirea Suediei în alianţă pe 26 februarie, înlăturând, astfel, ultimul obstacol din calea demersului Suediei care îşi menţinuse neutralitatea în timpul ambelor războaie mondiale şi al războiului rece.

Guvernul de la Stockholm a renunţat la politica de nealiniere după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.

Deputaţii ungari tergiversaseră timp de câteva luni ratificarea, dar şi-au dat acordul pentru extinderea NATO după ce premierul suedez, Ulf Kristofferson, a făcut o vizită la Budapesta, în timpul căreia a fost semnat un acord bilateral pentru achiziționarea de avioane de către Ungaria.

Viktor Orban s-a confruntat cu presiuni din partea aliaţilor din NATO pentru ca Ungaria să renunţe la veto-ul de facto faţă de Suedia. Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a salutat anunțul președinției ungare.

Reuters apreciază că formalităţile rămase, cum ar fi depunerea la Washington a documentelor de aderare a Suediei la alianţă, se vor încheia rapid.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#NATO #Suedia #Ungaria

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.