Ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a declarat la Bruxelles că Ungaria consideră imposibilă detașarea de petrolul și gazele rusești până în 2027. El a criticat noul acord politic al Uniunii Europene privind eliminarea treptată a acestor resurse, pe care l-a descris drept o impunere.

Oficialul a anunțat că Ungaria va contesta în fața Curții Europene de Justiție planurile Comisiei Europene de a se decupla de la gazele rusești până la finalul anului 2027. Szijjarto a făcut declarațiile în urma reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, transmite EuroNews.

Potrivit ministrului, planul european pune în pericol securitatea energetică a Ungariei și ar putea duce la creșteri drastice de prețuri. El a subliniat că dependența țării de resursele rusești este semnificativă, iar înlocuirea lor nu este posibilă în termenul stabilit. Ungaria este unul dintre puținele state membre ale UE care importă cantități mari de petrol și gaze rusești prin conducte. Szijjarto a amintit că luna trecută țara sa a obținut o scutire de la sancțiunile impuse de Statele Unite industriei petroliere rusești.

El a reiterat afirmația că „Acceptarea și implementarea acestui dictat de la Bruxelles este imposibilă pentru Ungaria”. În opinia sa, prevederile europene „subminează securitatea energetică a Ungariei, deoarece fără energia rusească este fizic imposibil să se aprovizioneze Ungaria în siguranță cu petrol și gaze naturale.”

Instituțiile europene au ajuns la un acord politic asupra planului RepowerEU, prin care se urmărește reducerea dependenței de combustibilii fosili din Rusia. Directiva va fi obligatorie pentru statele membre.

Szijjarto a contestat modul de aprobare prin majoritate calificată, considerând că procedura echivalează cu o fraudă. El a afirmat că Ungaria nu poate respinge directiva, însă o va ataca în instanță. Ministrul a precizat că, imediat după votul final de la Bruxelles, guvernul ungar va depune acțiunea la Curtea Europeană de Justiție. Potrivit acestuia, pregătirile juridice au început deja.

Majoritatea combustibililor fosili utilizați de Ungaria provin din Rusia, prin conductele Drujba și South Stream. Țara a beneficiat și în 2022 de o excepție de la sancțiunile UE privind importurile de petrol rusesc. Szijjarto a menționat că și Slovacia analizează posibilitatea unei acțiuni în justiție împotriva prevederilor planului RepowerEU. Ambele state au semnalat preocupări legate de impactul asupra aprovizionării energetice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decizie #NATO #Ungaria

Mii de oameni din Malta și Gozo s-au trezit, miercuri seară, 9 septembrie, din nou fără curent electric. Beznă în case, restaurante, magazine, întreruperile s-au întins pe o suprafață mare a celor două insule.

În câteva localități, curentul a revenit relativ repede.

Potrivit companiei Enemalta este vorba de o defecțiune la una dintre centralele pe gaz natural lichefiat care a dus la pierderea a circa 200 de megawați de energie, practic sistemul a pierdut brusc o bucată importantă din producție. Ca să nu se prăbușească toată rețeaua, Enemalta a fost nevoită să întrerupă temporar alimentarea în mai multe zone, cât timp au pornit generatoarele de urgență. Compania spune că lucrează acum la restabilirea curentului, treptat, iar cauza exactă a avariei încă se stabilește.

Nu e prima dată când insulele rămân în beznă în ultima vreme. Cu doar câteva zile în urmă, Gozo trecuse printr-o criză și mai gravă: două din cele trei cabluri de înaltă tensiune care aduc curentul din Malta s-au defectat, iar mii de locuitori și turiști au stat ore întregi fără electricitate. Enemalta a trebuit atunci să aducă generatoare mobile pe insulă, cât timp echipele tehnice căutau și reparau defecțiunile.

De fapt, toată vara asta a fost una grea pentru rețeaua electrică malteză. În iulie, în plin val de caniculă, mii de gospodării au rămas fără curent, iar cererea de energie a atins un record istoric, 741 de megawați pe 21 iulie, mult peste vârful din 2023. Guvernul a promis atunci compensații pentru cei rămași fără curent mai mult de șase ore.

Enemalta insistă că investește constant în rețea, 141 de milioane de euro între 2023 și 2026, bani duși spre stații noi, transformatoare modernizate și sute de kilometri de cabluri. Numai că penele repetate ridică tot mai insistent o întrebare: chiar ține infrastructura pasul cu cererea?

Premierul Robert Abela a respins ideea că vina ar fi a creșterii populației, spunând că de fapt schimbările climatice sunt cele care împing cererea de curent tot mai sus. Potrivit lui, vârful de consum a crescut cu aproape 80% în ultimul deceniu, de la 417 la 741 de megawați.

Deocamdată, în mai multe localități din Malta și Gozo, oamenii așteaptă din nou să li se aprindă luminile, iar cât va mai dura, rămâne de văzut.