Ministrul Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria, Peter Szijjarto, a cerut luni, 9 martie, Uniunii Europene să ridice interdicția privind importurile de transportatori energetici ruși. Declarațiile au fost făcute după reuniunea Consiliului de Apărare și Securitate Energetică desfășurată la Budapesta.

Potrivit oficialului ungar, războiul din Orientul Mijlociu nu reprezintă o soluție, iar o consecință a acestuia este închiderea Strâmtorii Ormuz, prin care trece 33% din transportul mondial de țiței și 20% din transportul mondial de gaze naturale.

„Întrucât Europa, Uniunea Europeană, a interzis anterior importul de purtători de energie ruși, impactul energetic al războiului din Orientul Mijlociu asupra Europei este amplificat, deoarece Europa nu numai că duce lipsă de petrol și alți purtători de energie din cauza războiului din Orientul Mijlociu, dar și din cauza excluderii purtătorilor de energie ruși, există mai puțin petrol și gaze pe piața europeană decât înainte”, a transmis Szijjarto.

Ministrul a precizat că menținerea interdicției asupra importurilor de petrol și gaze din Rusia, precum și a sancțiunilor, ar putea duce la o creștere dramatică a prețurilor în Europa.

Uniunea Europeană a început să interzică treptat importurile de cărbune, petrol și anumite produse gaziere rusești începând cu 2022, invocând războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În unele cazuri, restricțiile au fost parțiale sau temporare, iar baza legală pentru eliminarea completă a gazelor rusești a fost creată abia în ianuarie 2026 prin regulamentul separat REPowerEU.

Excepțiile pentru importurile de petrol prin conducte au vizat inițial statele dependente de Rusia, precum Polonia, Germania, Republica Cehă, Ungaria și Slovacia. Aceste excepții au expirat treptat între 2023 și 2025, iar Ungaria și Slovacia au rămas principalii importatori de petrol transportat prin conducte.

În septembrie 2025, fostul președinte american Donald Trump a îndemnat liderii europeni să oprească achizițiile de petrol rusesc, cu referire specială la canalele care mai importau produse de origine rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie #gaze naturale #import #interdictii #interdicții Rusia #Orientul Mijlociu #război Iran

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.