Parlamentul ungar a aprobat marţi, 11 iunie curent, un amendament constituţional prin care interzice graţierea persoanelor condamnate pentru delicte comise asupra minorilor, măsură adoptată în urma unui scandal provocat în februarie de graţierea de către fosta preşedintă Katalin Novak a unui bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie.

În urma protestelor declanşate de acea graţiere, preşedinta Katalin Novak şi titulara Ministerului Justiţiei, Judit Varga, au demisionat, iar premierul conservator Viktor Orban a promis revizuirea Constituţiei pentru a exclude posibilitatea graţierii celor condamnaţi pentru pedofilie, relatează EFE și Agerpres.

Amendamentul constituţional adoptat acum prevede că preşedintele Ungariei nu mai are prerogativa de a dispune graţierea celor condamnaţi pentru delicte împotriva minorilor.

Parlamentul a aprobat în paralel şi o reformă legislativă ce stabileşte că delictele sexuale comise asupra persoanelor minore sunt imprescriptibile. Va fi de asemenea interzisă începând cu 1 iulie eliberarea condiţionată a persoanelor condamnate pentru astfel de delicte.

Graţierea semnată în februarie de fosta preşedintă Katalin Novak cu ocazia vizitei Papei Francisc la Budapesta a pus într-o situaţie stânjenitoare guvernul ungar, în condiţiile în care protejarea copiilor şi susţinerea familiei tradiţionale sunt repere importante ale politicii premierului Orban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constitutie #gratiere #pedofilie #Ungaria

Republica Moldova a împlinit 35 de ani de independență, dar cât de sigur este astăzi statul nostru? Chiar de Ziua Independenței, cinci drone au încălcat spațiul aerian al țării, în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei.

Este un semnal care nu poate fi ignorat. Războiul din Ucraina a schimbat profund situația de securitate din regiune, iar amenințările au devenit tot mai concrete. Transnistria rămâne o problemă nerezolvată, trupele ruse staționează ilegal pe teritoriul Moldovei, iar războiul hibrid: dezinformarea, propaganda, manipularea și tentativele de destabilizare, continuă să pună presiune asupra statului. La 35 de ani de independență, întrebarea nu mai este doar ce înseamnă independența, ci cât de bine suntem pregătiți să o apărăm.

Cât de sigură este astăzi Moldova?
Poate o țară mică precum Moldova să-și asigure singură securitatea?
Care ar putea fi cel mai mare pericol pe care cetățenii noștri încă nu îl conștientizează suficient?
Autoritățile condamnă agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei și impactul acesteia asupra securității R. Moldova. În acest context, Chișinăul l-a rechemat pentru consultări pe ambasadorul Lilian Darii. Este această reacție suficient de fermă?
Chiar în ziua în care Ucraina își marca 35 de ani de independență și își comemora eroii, deputatul socialist Igor Dodon îi anunța pe moldoveni: Obiectivul meu, în calitate de politician e să fac tot posibilul pentru a nu permite repetarea scenariului ucrainean în R. Moldova. Cum interpretați mesajul acestui politician?
Cât de real este riscul ca Moscova să încerce destabilizarea Moldovei din interior?
Cum poate fi identificată diferența dintre un cetățean care are o opinie pro-rusă și un agent care lucrează pentru un serviciu străin?
Cât mai poate supraviețui regimul separatist fără sprijinul Moscovei și ce scenariu ar putea apărea dacă Rusia își pierde capacitatea de a-l susține?
În Găgăuzia sunt promovate inițiative pentru crearea unor structuri paralele cu instituțiile centrale, fapt care poate afecta ordinea constituțională și suveranitatea Republicii Moldova. De ce se încearcă acest lucru și cât de ferm trebuie să reacționeze Chișinăul? Unde este linia roșie pe care statul nu o mai poate tolera?
Cum poate fi comentată numirea cetățenilor români în funcții-cheie la Chișinău?

Căutăm răspuns în cadrul emisiunii “Realitatea te privește”, vineri, 28 august, începând cu ora 20:00, la REALITATEA TV. Invitatul jurnalistei Valentina Ursu este Valentin Dediu, fost director interimar al SIS, cu experiență în domeniul securității și informațiilor.