Parlamentul ungar a aprobat marţi, 11 iunie curent, un amendament constituţional prin care interzice graţierea persoanelor condamnate pentru delicte comise asupra minorilor, măsură adoptată în urma unui scandal provocat în februarie de graţierea de către fosta preşedintă Katalin Novak a unui bărbat condamnat într-un dosar de pedofilie.

În urma protestelor declanşate de acea graţiere, preşedinta Katalin Novak şi titulara Ministerului Justiţiei, Judit Varga, au demisionat, iar premierul conservator Viktor Orban a promis revizuirea Constituţiei pentru a exclude posibilitatea graţierii celor condamnaţi pentru pedofilie, relatează EFE și Agerpres.

Amendamentul constituţional adoptat acum prevede că preşedintele Ungariei nu mai are prerogativa de a dispune graţierea celor condamnaţi pentru delicte împotriva minorilor.

Parlamentul a aprobat în paralel şi o reformă legislativă ce stabileşte că delictele sexuale comise asupra persoanelor minore sunt imprescriptibile. Va fi de asemenea interzisă începând cu 1 iulie eliberarea condiţionată a persoanelor condamnate pentru astfel de delicte.

Graţierea semnată în februarie de fosta preşedintă Katalin Novak cu ocazia vizitei Papei Francisc la Budapesta a pus într-o situaţie stânjenitoare guvernul ungar, în condiţiile în care protejarea copiilor şi susţinerea familiei tradiţionale sunt repere importante ale politicii premierului Orban.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Constitutie #gratiere #pedofilie #Ungaria

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.