Ungaria nu va accepta mai multe trupe NATO pe teritoriul său, spune ministrul de externe Péter Szijjártó

Ungaria nu va accepta alte trupe NATO pe teritoriul său, ca parte a manevrelor asupra crizei din Ucraina. Declarația a fost făcută de ministrul său de externe ungar Péter Szijjártó.

SUA a trimis soldați suplimentari în Polonia și România, în timp ce Germania a sporit numărul de trupe în Lituania. Trupele NATO sunt deja staționate în Estonia, Letonia și Lituania, precum și în Polonia.

Péter Szijjártó a spus că trupe suplimentare ale NATO nu vor mai ajunge pe pământul Ungariei, euronews.com.

„Nu, nu am fost de acord cu asta și nu vom fi de acord pentru că avem deja trupe NATO pe teritoriul țării. Există armata maghiară și forțele armate maghiare. Sunt în starea pentru a garanta securitatea ţării. Deci nu avem nevoie de trupe suplimentare pe teritoriul Ungariei”.

Rusia a adunat trupe lângă granița cu Ucraina, iar SUA au avertizat că se pregătesc să invadeze. Moscova a negat în mod repetat acuzațiile.

În același timp, Szijjártó a folosit momentul pentru a îndemna SUA, Europa și Rusia să continue să discute pentru a evita invazia asupra Ucrainei, subliniind că Europa Centrală va fi învinsă dacă izbucnește un conflict.

El a spus că actuala criză aduce în minte amintiri despre Războiul Rece și „multele decenii în care am suferit”.

„De aceea nu vrem ca aceste vremuri să se întoarcă. Solicităm, îndemnăm comunitatea internațională să facă tot posibilul pentru a evita întoarcerea Războiului Rece, a evita până și psihicul Războiului Rece să se întoarcă pentru că am învățat, din istorie, din păcate, foarte clar, că ori de câte ori există un conflict Est-Vest, țările din Europa Centrală pierd și nu vrem să mai fim învinși”, a spus el.

Ministrul de externe al Ungariei a mai adăugat că părțile trebuie să investească în diplomație.

„Trebuie să investim în diplomație, trebuie să investim în dialog. De aceea îndemnăm Federația Rusă și aliații noștri occidentali, țările mari, țările puternice, să nu renunțe la speranța unei reglementări pașnice, dimpotrivă, să discute unul cu celălalt pentru că încă o dată vreau să subliniez că pentru noi, țările central-europene destul de mici, putem fi extrem de periculos afectate”, a adăugat el.

Washingtonul și capitalele europene au avertizat Moscova că orice incursiune militară în Ucraina va avea consecințe „masive” pentru Rusia, inclusiv sancțiuni economice punitive. În același timp, Szijjártó consideră aceste tipuri de măsuri nefuncționale, subliniind faptul că Rusia a fost supusă sancțiunilor occidentale din 2014, când a anexat Crimeea ilegal și a început să sprijine separatiștii din estul Ucrainei.

„Dacă te uiți la sancțiuni atunci acestea ar fi un eșec. Nu funcționează. Nu au succes”, a continuat el, adăugând că „comerțul dintre Germania și Federația Rusă a crescut de când sancțiunile au intrat în vigoare”.

Aceste sancțiuni ale UE limitează accesul anumitor bănci și companii ruse pe piețele primare și secundare de capital ale UE, interzice instituțiilor financiare rusești să primească anumite forme de asistență financiară și de intermediere și să interzică importul, exportul sau transferul indirect al tuturor materialelor legate de apărare.

Sancțiunile UE – care trebuie aprobate de toate statele membre – au fost reînnoite în mod regulat din 2014. Acestea au fost prelungite ultima dată în ianuarie.

Comentariile lui Szijjártó au fost ca un ecou ale prim-ministrului Viktor Orban care a declarat reporterilor săptămâna trecută, în timpul unei conferințe de presă comună cu președintele rus Vladimir Putin, că sancțiunile UE au cauzat „mai multe daune Ungariei decât Rusiei”.

#Sancțiuni UE #Péter Szijjártó #Viktor Orban #Ungaria #Vladimir Putin

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.