Nivelul extrem de scăzut al Dunării obligă Ungaria să oprească, pentru prima dată în 44 de ani, centrala nucleară Paks – singura centrală nucleară din țară, care asigură peste 40% din producția de electricitate.

Anunțul a fost făcut de premierul ungar, Péter Magyar, care a precizat că ultimul reactor rămas în funcțiune a fost oprit duminică.

„Din cauza unei noi scăderi a nivelului Dunării, penultimul grup de producție al centralei nucleare Paks va fi oprit la ora 01:30. Producția centralei va scădea astfel la numai 240 MW, iar duminică va fi oprită complet, pentru prima dată în 44 de ani”, a scris premierul pe platforma X.

Operatorul MVM Paks a confirmat că reactorul 4 a fost deja scos din funcțiune. În prezent, doar reactorul 2 mai produce energie, la jumătate din capacitate, aproximativ 240 MW, față de aproape 2.000 MW cât produce, în mod normal, întreaga centrală.

Potrivit companiei, ultimul reactor va funcționa doar atât timp cât nivelul Dunării permite alimentarea în siguranță cu apă a sistemului de răcire. După oprirea completă, reactoarele vor continua să fie răcite, chiar dacă nu vor mai produce energie electrică.

Reducerea treptată a producției a început în ultimele zile, pe măsură ce nivelul fluviului a continuat să scadă din cauza secetei și a valurilor succesive de căldură.

Situația ar putea deveni și mai dificilă, deoarece meteorologii prognozează temperaturi de 40–42 de grade Celsius în Ungaria, fără precipitații importante în perioada următoare.

În acest context, autoritățile le-au cerut marilor consumatori să reducă voluntar consumul de energie, iar populația a fost îndemnată să economisească electricitate, în special între orele 17:00 și 22:00. Premierul Péter Magyar a avertizat anterior că centrala Paks ar putea rămâne oprită timp de câteva săptămâni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dunarea #Paks

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.