Peste 1.300 de şcoli au fost distruse în totalitate în zonele controlate de guvern în Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, iar altele au fost grav avariate, a anunţat marţi Fondul ONU pentru copii, UNICEF, informează Reuters.

Atacurile persistente înseamnă că doar aproximativ o treime dintre copiii de vârstă școlară participă la cursuri în mod personal și mulți uită ceea ce au învățat deja.

Dincolo de Ucraina, mai mult de jumătate dintre copiii ale căror familii au fugit de conflict în șapte țări nu sunt înscriși în educația națională, a spus UNICEF, invocând barierele lingvistice și sistemele educaționale supraîncărcate.

Unele școli au suferit lovituri directe, iar altele s-au închis ca măsură de precauție în 18 luni de atacuri cu rachete și artilerie asupra zonelor rezidențiale din întreaga țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În interiorul Ucrainei, atacurile asupra școlilor au continuat fără încetare, lăsând copiii profund suferinzi și fără spații sigure pentru a învăța”, se arată în comunicat.

Războiul a urmat perturbări legate de COVID, ceea ce înseamnă că unii copii ucraineni se confruntă cu un al patrulea an școlar consecutiv de întreruperi, în timp ce se întorc la cursuri săptămâna aceasta după vacanța de vară, a spus UNICEF.

Aproximativ jumătate dintre profesorii ucraineni au raportat o deteriorare a abilităților elevilor la limbă, lectură și matematică, se spune mai menționează.

#război în Ucraina #școli distruse #Ucraina #UNICEF

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.