Peste 1.300 de şcoli au fost distruse în totalitate în zonele controlate de guvern în Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, iar altele au fost grav avariate, a anunţat marţi Fondul ONU pentru copii, UNICEF, informează Reuters.

Atacurile persistente înseamnă că doar aproximativ o treime dintre copiii de vârstă școlară participă la cursuri în mod personal și mulți uită ceea ce au învățat deja.

Dincolo de Ucraina, mai mult de jumătate dintre copiii ale căror familii au fugit de conflict în șapte țări nu sunt înscriși în educația națională, a spus UNICEF, invocând barierele lingvistice și sistemele educaționale supraîncărcate.

Unele școli au suferit lovituri directe, iar altele s-au închis ca măsură de precauție în 18 luni de atacuri cu rachete și artilerie asupra zonelor rezidențiale din întreaga țară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„În interiorul Ucrainei, atacurile asupra școlilor au continuat fără încetare, lăsând copiii profund suferinzi și fără spații sigure pentru a învăța”, se arată în comunicat.

Războiul a urmat perturbări legate de COVID, ceea ce înseamnă că unii copii ucraineni se confruntă cu un al patrulea an școlar consecutiv de întreruperi, în timp ce se întorc la cursuri săptămâna aceasta după vacanța de vară, a spus UNICEF.

Aproximativ jumătate dintre profesorii ucraineni au raportat o deteriorare a abilităților elevilor la limbă, lectură și matematică, se spune mai menționează.

#război în Ucraina #școli distruse #Ucraina #UNICEF

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.