Uniunea Națională a Barourilor din România îndeamnă autoritățile de la Chișinău să revină la dialog instituțional, să respecte principiile consultării publice și „să evite orice formă de ingerință în organizarea profesiei de avocat”. Precizarea a fost făcută în contextul grevei anunțate de apărătorii moldoveni. Într-un comunicat oficial, avocații români își exprimă „profunda îngrijorare” față de adoptarea modificărilor la Legea cu privire la avocatură, fără o consultare prealabilă cu persoanele din domeniu.

„Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a urmărit modificările recente aduse Legii cu privire la avocatură din Republica Moldova și își exprimă profunda îngrijorare față de adoptarea acestora fără o consultare prealabilă cu profesia. UNBR condamnă orice acțiune legislativă care afectează independența, autonomia și funcționarea democratică a avocaturii.

Profesia de avocat este un pilon esențial al statului de drept, iar autonomia sa nu este negociabilă și nici subordonată intereselor politice. Reglementările care vizează structura organelor de autoguvernare ale profesiei, interzicerea mandatelor succesive, modificarea mecanismelor disciplinare sau restrângerea accesului în funcții de reprezentare, adoptate într-un mod lipsit de transparență, subminează direct principiile fundamentale ale unei profesii de avocat libere și constituie un atac asupra democrației și drepturilor fundamentale ale cetățenilor”, menționează Uniunea.

În aceeași reacție publică, UNBR susține că „este de neînțeles cum un stat aflat în plin parcurs de aderare la Uniunea Europeană poate adopta asemenea modificări cu impact sistemic asupra profesiei de avocat”, „alegând calea unei imixtiuni directe a statului în organizarea profesiei și în procedurile disciplinare, afectând grav independența avocaților”.

„UNBR este solidară cu Uniunea Avocaților din Republica Moldova și cu toți colegii avocați care își apără demn și argumentat profesia și rolul constituțional. Nu poate exista o justiție echitabilă fără o avocatură independentă. Nu poate exista apropiere autentică de valorile europene fără respectarea standardelor stabilite de Consiliul Europei, CCBE și alte organisme internaționale în privința regimului profesiilor juridice”, mai menționează Uniunea în comunicat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Uniunea Avocaților din Republica Moldova convoacă Congresul extraordinar al avocaților pentru data de 25 iulie, iar până atunci, începând cu 15 iulie, declară grevă generală a avocaților. Potrivit unui comunicat emis de organizație, protestul este o acțiune strict profesională și nu urmărește un scop politic. Acțiunea reflectă, afirmă Uniunea, „îngrijorările profunde ale corpului profesional față de amenințările la adresa exercitării libere și independente a profesiei, precum și a autoadministrării acesteia”.

Avocații convoacă congres extraordinar și anunță grevă generală

#avocati #greva #Romania #sprijin

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.