Uniunea Europeană va aloca 2,3 miliarde de euro pentru reconstrucţia Ucrainei şi va înfiinţa, printre altele, un fond special menit să absoarbă investiţii private, a anunţat joi Comisia Europeană (CE), informează AFP, preluată de Agerpres.

„Cu 2,3 miliarde de euro în acorduri semnate, vizăm să deblocăm până la 10 miliarde de euro investiţii pentru a reconstrui casele, a redeschide spitalele, a relansa companiile şi a securiza energia”, a declarat preşedinta CE, Ursula von der Leyen, citată într-un comunicat.

UE vrea, de asemenea, să lanseze „un fond european pentru reconstrucţia Ucrainei”, dotat cu 220 de milioane de euro, pentru a atrage investiţii private.

„Acesta va fi cel mai mare fond de capital-investiţie la nivel mondial pentru ajutorarea Kievului”, a subliniat von der Leyen, într-un discurs susţinut la Roma, în cadrul unei conferinţe asupra reconstrucţiei Ucrainei.

Acest fond, menit să relanseze investiţii în energie sau transporturi, are ambiţia să mobilizeze până anul viitor până la 500 de milioane de euro, potrivit Comisiei Europene.

„UE este principalul finanţator al Ucrainei, cu peste 165 de miliarde de euro ajutor deja acordat, după invadarea acestei ţări de către Rusia în februarie 2022”, a amintit Ursula von der Leyen.

Pachetul de 2,3 miliarde de euro include garanţii de împrumuturi pentru suma de 1,8 miliarde de euro şi peste 500 de milioane din donaţii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#reconstrucție #Ucraina #UE

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a refuzat inițierea unui control privind respectarea regimului juridic al restricțiilor și limitărilor de către șeful Inspectoratului Național de Investigații (INI), Arcadie Catlabuga.

Sesizarea a fost depusă la 11 august 2026 și viza faptul că șeful INI ar fi utilizat adresa de email guvernamentală de serviciu și semnătura electronică de serviciu într-o cerere prealabilă privind dezmințirea unor informații false și repararea prejudiciului moral. Inspectorul de integritate Ina Ropot a verificat sesizarea și a solicitat informații de la Inspectoratul General al Poliției pentru a stabili dacă instrumentele de serviciu au fost folosite în interes personal.

IGP a explicat că adresele de email cu domeniul „@igp.gov.md” sunt create pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu și sunt configurate cu datele de identificare ale angajatului. La fel, semnătura electronică este atribuită titularului pentru utilizarea în cadrul circulației electronice a documentelor instituției.

Potrivit IGP, în situații legate de activitatea de serviciu, angajatul poate utiliza emailul și/sau semnătura electronică de serviciu inclusiv pentru remedierea unor situații care ar putea afecta demnitatea profesiei sau imaginea instituției. ANI a analizat și dacă aceste instrumente pot fi considerate „simboluri oficiale” în sensul Legii privind declararea averii și a intereselor personale. Legea interzice utilizarea, în interes privat, a simbolurilor oficiale legate de exercitarea funcției publice.

În cazul lui Catlabuga, inspectorul de integritate a concluzionat însă că utilizarea emailului și a semnăturii electronice de serviciu a avut loc în contextul exercitării funcției și nu există suficiente elemente care să demonstreze că acestea au fost folosite exclusiv pentru satisfacerea unui interes personal.

ANI precizează că simbolurile corporative ale MAI sunt, între altele, drapelul, diverse cruci, medalii și insigne, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 781/2020 și înregistrate în Armorialul General prin decret prezidențial.